Impactul legii salarizării prezentate de PSD asupra bugetului de stat va depăși cu mult cifrele comunicate de Guvern. Și cum „cine împarte parte-și face”, parlamentarii și-au prevăzut indemnizații aproape triple față de nivelul actual.
Proiectul Legii salarizării, creat în laboratoarele PSD și publicat, în premieră, pe site-ul unui partid, aruncă cu bani „fără număr” în toate direcțiile, fără a ține cont de faptul că veniturile din taxe și impozite, din care se plătesc salariile, sunt printre cele mai mici din Europa, raportat la PIB.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, este de părere că impactul bugetar al legii salarizării va fi dublu faţă de cel prezentat de guvern, ajungând la circa 50-60 de miliarde de lei cumulat, în următorii patru ani. Potrivit acestuia, numai în 2018, cheltuielile cu salariile din sistemul public ar putea crește cu circa 25 de miliarde de lei, față de anvelopa salarială de circa 63 de miliarde de lei. „Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?”, a spus Dumitru.
Potrivit acestuia, în ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. „La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017”, a explicat Ionuț Dumitru.
Majorări fără reforme
Legea salarizării este construită pe coeficienți raportați la salariul minim brut pe economie. La salariile de bază se adaugă sporuri, ore suplimentare,prime etc. Specialiștii de „România liberă” spun că, luând în calcul toate acestea, „impactul este ucigător”. Potrivit acestora, legea salarizării ar trebui introdusă în paralel cu reforma administrației publice. „Nu trebuie neapărat să fie dați afară, ci să beneficieze de programe serioase de training, e necesară regândirea unor servicii publice oferite populației. Nu e în regulă să ai un aparat de salariați publici mai mare, fără să facem nimic pentru creșterea calității. Toată lumea se plânge de serviciile publice”.
În plus, aceștia au criticat și sistemul de salarizare cu coeficienți, ca fiind depășit, aplicabil doar în țări ca Ucraina sau Republica Moldova. „Ar trebui să fie salarii nominale, fiindcă dacă majorezi salariul minim, îți explodează toată grila”, au explicat specialiștii.
Propuneri nerealiste
Liderul confederației sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, ne-a declarat că propunerea de salarizare pare nerealistă. „Proiecția pentru 2022 este construită, împărțind valoarea salariului la coeficient, pe un salariu minim brut garantat în plată de 2.500 de lei. Asta ar însemna ca în 2021 și 2022 să crească cu 375 lei pe an. Tehnic, nu cred că e posibil. În 2018 – 2020 va crește cu câte 100 de lei”, a spus Hossu.
Lefuri grase pentru parlamentari
Prin noua Lege a salarizării, și lefurile parlamentarilor se vor majora semnificativ. Potrivit proiectului postat pe site-ul PSD, senatorii și deputații vor avea indemnizații de 13.950 de lei lunar, de la 1 ianuarie 2018, dacă luăm în calcul că salariul minim brut pe economie va ajunge la 1.550 de lei.
Suma este mai mare comparativ cu cea anunțată la finalul săptămânii trecute de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, de 11.600 de lei. În prezent, senatorii și deputații au o indemnizație de 5.500 de lei. Creșterea salariilor parlamentarilor față de varianta inițială vine după ce mai mulți senatori și deputați au cerut acest lucru, unul dintre cei vehemenți fiind Remus Borza (ALDE), care s-a plâns de salariul prea mic. „Un demnitar nu poate să vină, ca nişte colegi de la un anumit partid în blugi, bărboşi, slinoşi, să spună: eu sunt alesul neamului. Dacă nu înţelegem să ne onorăm demnitarii, nici alţii în afară nu ne vor onora pe noi, ca popor”, a comentat Remus Borza.
