» Pe ce se duc banii mei? Puneti-va in fiecare luna intrebarea asta si ati facut un prim pas important pe drumul cel bun. Daca mergeti mai departe, ca sa gasiti si raspunsuri ajungeti la un popas de unde nu puteti continua fara un tovaras de drum: bugetul. In lipsa lui, riscati sa va pierdeti pe drumuri laturalnice.
Bugetul e ca un cal naravas. Odata incalecat, aveti doua variante: il struniti si mergeti cu el mai departe sau va treziti aruncati din sa. Ca sa-l struniti aveti nevoie de haturi, iar uneori de cravasa. Daca va intrebati deja cam ce fel de haturi aveti la dispozitie, gasiti mai jos trei variante.
Metoda plicurilor. Este buna mai ales cand folositi mult numerarul si nu rulati sume mai mari. Daca primiti leafa prin casierie sau obisnuiti sa scoateti dintr-o data banii virati pe card, puteti folosi cu succes aceasta metoda. Puneti intr-o cutie de carton cateva plicuri in format A4 sau A5 (cititi mai jos de ce!) si scrieti pe fiecare plic numele unei categorii de cheltuieli. De exemplu: FACTURI, ALIMENTE, HAINE… Puteti incepe cu cateva plicuri destinate unor grupe mari de cheltuieli si, pe masura ce intrati in rutina administrarii, adaugati plicuri pentru categorii mai detaliate. Formatele A4 sau A5 va ajuta sa faceti pe plic diverse insemnari: bugetul maxim alocat fiecarei grupe, data fiecarei cheltuieli si suma, soldul ramas. Ar trebui, evident, sa aveti si un plic pe care sa scrieti "ECONOMII"! Un dezavantaj al metodei este ca banii din plic nu primesc nici un fel de dobanda.
Pix, carnetel, calculator. Este tot o varianta putin costisitoare care va ajuta sa aveti permanent la dvs. bugetul stabilit si jurnalul cheltuielilor. Puteti aloca fiecarei categorii de cheltuiala cate o fila din carnet/agenda. Ati dat banii, ati notat suma. Nu trebuie sa faceti asta chiar la casa magazinului! Intr-un moment prielnic din zi va puteti rupe doua-trei minute pentru completarea jurnalului. La finalul fiecarei saptamani luati calculatorul, faceti socotelile si vedeti cum stati. Calculul saptamanal inseamna un control mai strict, dar puteti face bilantul si o data pe luna, eventual cand aveti si extrasul de cont de la banca. Apropo, personal, prefer cat de des se poate plata cu cardul din doua motive: e gratis la comercianti si pot urmari pe extras pe unde se duc banii. Numerar mai putin inseamna control mai bun.
Evidenta pe computer. Aici as descrie doua variante: cu sau fara ajutorul unui program (soft) specializat. Daca veti cauta pe net softuri dedicate bugetului personal gasiti o sumedenie de produse. Unele, mai putin avansate, sunt gratuite. Pentru celelalte licenta costa intre 20 si 50 de dolari. Gradul de sofisticare difera, dar mai toate au functiile de baza: crearea unor conturi specializate – cont curent, de economii, de investitii, jurnal de cheltuieli, balanta automata, diverse tipuri de rapoarte insotite de grafice. Daca alegeti aceasta varianta, nu v-as sugera programe prea complexe (unele ofera chiar interconectare cu aplicatii de internet banking). Incercati intai variantele demo si vedeti care sunt cele mai prietenoase. Ideea e sa nu va complicati viata, ci sa folositi cat mai usor programul. Pentru mine, partea cea mai spectaculoasa este cea a rapoartelor care pot arata, de exemplu, cati bani se duc lunar doar pe dulciuri.
Aminteam si de varianta evidentei fara un soft dedicat. Un ajutor decent poate fi Excel, daca aveti deja pachetul cu licenta Office, sau varianta gratuita OpenOffice. Puteti folosi ti Google Docs daca nu aveti rezerve legate de securitatea contului online. Pana la urma si softurile specializate au la baza tot sistemul de calcul tabelar, iar daca sunteti un utilizator mai avansat va puteti genera singur grafice si rapoarte. In cazul Office, de pilda, exista documente preformatate (template-uri) special concepute pentru administrarea bugetului personal.
