În numai zece ani, structura învățământului preuniversitar din București s-a schimbat radical, după ce școlile care te învață o meserie s-au golit.
Raportul „Starea învățământului din Municipiul București pentru anul 2015-2016“ explică foarte clar criza de pe piața forței de muncă. În contextul creșterii economice din ultimii ani, multe companii din industria auto, petrolieră, a construcțiilor sau panificație se plâng că nu găsesc oameni calificați. Cifrele oficiale oferă o explicație pentru această situație.
Cum au migrat copiii
Potrivit documentului de mai sus, în anul 2015-2016 în școlile profesionale din municipiul București erau 1.169 de elevi. În schimb, în anul școlar 2007, în învățământul profesional și de ucenici erau înscriși 15.334 de elevi, de aproape 15 ori mai mulți. Și în învățământul postliceal și de maiștri erau înscriși mai mulți tineri acum un deceniu: 4.785 (în anul 2007, potrivit Institutului Național de Statistică) față de 3.194 (anul trecut).
O explicație a acestor cifre o regăsim în decizia fostului ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, care, în anul 2009, a desființat școlile de arte și meserii, direcționând locurile către licee. De altfel, în proiectul „Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020“ se arată că „desființarea școlilor de arte și meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a patru ani de școlarizare“.
Puncte tari și amenințări
Revenind la Raportul mai sus menționat, observăm că numărul preșcolarilor a rămas aproape identic cu cel de acum zece ani (40.437 în anul 2007, respectiv 39.165 în anul 2016). În schimb, mulți elevi se mulțumesc să urmeze doar patru clase. Anul trecut în învățământul primar au fost înscriși 79.059 de elevi, în timp ce în ciclul gimnazial cifra a fost de numai 55.000.
Citind raportul se mai observă că abandonul școlar și scăderea demografică se vede în numărul tinerilor care decid să continue școala și la sfârșitul gimnaziului. Comparativ, în anul 2007, în liceu erau înscriși 84.850 de elevi, în timp ce în anul 2016 numărul liceenilor a ajuns la 63.795 (cu 25% mai puțini). În total, în 2016, în toate formele de învățământ preuniversitar, erau înscriși cu 15.000 de elevi mai puțin față de acum zece ani (6%).
Raportul explică punctele tari ale sistemului de învățământ preuniversitar: respectarea legislației și transparența, ameliorarea infrastructurii educaționale, utilizarea echipamentului informatic, creșterea numărului de parteneriate educaționale. La puncte slabe regăsim: interesul scăzut al unor cadre didactice privind cunoașterea problematicii, școli care nu asigură servicii educaționale de calitate, management improvizat, subiectivism în procesul de evaluare. Amenințările sistemului de învățământ preuniversitar sunt reprezentate de actuala criză financiară, diminuarea posibilităților financiare ale părinților, interesul scăzut al unor cadre didactice, declinul demografic.
