Cu toate că România are una dintre cele mai mari rate de taxare a muncii din Europa, Ministerul Finanțelor vrea să scoată mai mulți bani din contractele de muncă part-time. Totodată, vor fi taxate suplimentar țigările și gazele naturale.
De la 1 iulie, angajatorii care au salariați cu program parțial vor trebui să suporte impozite substanțial majorate, fiindcă Ministerul Finanțelor vrea să le perceapă contribuții de pensii și sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară. Mai exact, statul vrea introducerea obligației de plată a contribuțiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru salariații cu timp parțial de muncă cu salariul sau cu venituri brute realizate sub nivelul de 1.450 lei și care nu desfășoară în același timp și o activitate salarială cu normă întreagă. Ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a declarat că măsura se va aplica doar anul acesta, deși în programul de convergență, adoptat pe 5 mai de Guvern, se precizează că impactul estimat al măsurii în acest an este de 620 milioane lei în 2017 și de 1,33 miliarde lei, în 2018. Deci instituția mizează și anul viitor pe aceste venituri la buget.
Conform datelor Ministerului Muncii, aproape un milion de contracte part-time sunt înregistrate, iar din acestea circa 360.000 de contracte sunt unica sursă de venit, potrivit explicațiilor date de ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan. El a mai spus că majorarea contribuțiilor nu va afecta salariatul, care va rămâne cu același venit, dar a încercat să justifice măsura prin faptul că acest tip de contracte este folosit uneori pentru a plăti angajații la gri.
România, locul opt în UE la taxarea muncii
Nici nu e de mirare, dată fiind rata ridicată de taxare a muncii. Conform unui studiu realizat de KPMG, România ocupă locul al optulea în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, înaintea Finlandei, Austriei, Poloniei, Cehiei şi Germaniei. De altfel, din cauza poverii fiscale, majorarea continuă a salariului minim a făcut ca tot mai multe contracte de muncă să fie mutate pe acest nivel, numărul acestora triplându-se în patru ani, ajungând la peste 1,5 milioane. La fel e situația și când vorbim de contractele part-time: ele permit angajatorului să achite contribuții mai mici, în timp ce salariatul beneficiază de asigurări de sănătate. Măsura care va fi introdusă de la 1 iulie va face ca angajatorul să plătească în plus 246 lei pentru un salariat cu contract de două ore la nivelul salariului minim, iar la un contract de 2 ore plătit acum cu 363 lei pe lună, valoarea contribuțiilor angajatorului va fi de 329 lei.
Taxe mai mari pe viciu
O altă măsură pentru creșterea veniturilor bugetare este majorarea, începând cu 1 iunie, a nivelului accizei la țigarete cu 1%, respectiv de la 435,58 lei/1.000 țigarete la 439,94 lei/1.000 țigarete. Impactul bugetar estimat este de 90 milioane lei în 2017. Pentru consumatori, asta va însemna o scumpire a pachetului de țigări cu 10 bani. Iar majorarea accizei nu se va opri aici, ci de la anul se va aplica un calendar de majorare a accizei cu câte 2% pe an, până în 2022. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții, adică aproape 2% din PIB sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
Taxe pe gazele din import
O altă măsură menită să aducă bani în plus la buget este impozitarea gazelor naturale din import. Sorin Gal, director general al Direcției de Petrol din cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, a declarat ieri, fără a oferi detalii, că la Ministerul Finanțelor se discută despre o impozitare a importurilor de gaze naturale. În prezent, doar producătorii interni sunt taxați pentru veniturile suplimentare generate de scumpirea gazelor, dar Guvernul vrea să introducă, de la 1 august, și un supraimpozit pe profiturile companiilor. Orice fel de taxă se va reflecta în prețul final plătit de consumatori, în condițiile în care oricum România are un procent ridicat al populației care se confruntă cu sărăcie energetică.
