Proiectul de ordonanţă obţinut de Mediafax sună bine pentru debitori, dar are câteva neclarităţi. Pe de-o parte, în urma restructurării creditelor ar urma să se ajungă la diminuarea obligaţiilor lunare prin lungirea scadenţei cu maxim 2 ani (rata plus partea din principal rambursată ar urma să scadă “cu cel mult jumătate”, reducere ce nu va trebui însă să depăşească 500 lei sau echivalentul lor în valută), pe de altă parte se vorbeşte de acordarea unui credit fiscal debitorilor restructuraţi în limita a 350 lei lunar prin reducerea impozitului pe venit ca urmare a creşterii “ratei de credit în urma restructurării”.
Analiştii chestionaţi de noi nu au dorit să facă speculaţii fără să aibă actul în faţă. “Am văzut relatările din presă, sunt destul de contradictorii, nu aş vrea să comentez în orb. Nu ştiu să existe ceva similar prin alte părţi”, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Singura explicaţie a formei actuale a proiectului de lege este că acesta vizează acordarea unor compensaţii bunilor platnici care acceptă şă-şi lungească scadenţa împrumutului obţinând în acest mod o reducere a sumei lunare de plată simultan cu o majorare a sumei totale rambursate băncii – rescadenţarea presupune lungirea creditului, iar dobânzile cumulate plătite băncii vor avea o valoare mai mare. În acest mod s-ar încuraja consumul, obiectiv de care pomenea săptămâna trecută ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea (rate lunare mai mici = bani de cheltuială mai mulţi). De altfel, proiectul de lege nu-i vizează pe cei înglodaţi în datorii, ci pe debitorii care au făcut faţă până acum relativ onorabil obligaţiilor de plată (fără restanţe sau cu restanţe de maxim 90 de zile) şi ar fi primii vizaţi de tentaţiile consumismului în cazul în care s-ar trezi cu ceva bani în plus pe mână.
Coordonatele proiectului
Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe. Prima dintre acestea restricţionează aplicarea legii doar la cei cu credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate (dar nu cu mai mult de 500 lei ori echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului pentru creditul supus restructurării şi asta pentru o perioadă de cel mult doi ani. Banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada de maxim 2 ani pentru care se diminuează obligaţiile de plată. “Împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării”, se mai arată în documentul obţinut de Mediafax. Statul limitează accesul la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depăşi venitul mediu net pe economie (peste 60% din contractele de muncă sunt însă pe salarii sub salariu mediu net pe economie).
Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior. Guvernul va acorda persoanelor care primesc acest tip de restructurare un credit fiscal sub formă de reducere a impozitelor de plată cu cel mult 350 de lei, “în limita creşterii ratei de credit, ca urmare a restructurării, dar nu mai mult decât impozitul pe venit datorat de contribuabil”.
