Teoretic, principalele funcţiuni ale unei bănci sunt atragerea de fonduri de la clienţi şi plasarea lor în credite către alţi clienţi, de obicei privaţi. În practică, în România postcriză, o bună parte a sumelor atrase în euro pleacă spre centralele bancare, în timp ce sumele în lei sunt plasate statului.
Expunerea directă a băncilor străine pe economia românească a scăzut cu peste 3,3 miliarde dolari în primele trei luni din acest an, la 46,44 miliarde de dolari, cu aproape 25 miliarde de dolari sub nivelul maxim atins la finele anului 2008, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale. Expunerea băncilor străine pe România a scăzut în primele trei luni. Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine. Astfel, finanţarea externă către economia românească a coborât de la 49,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde de dolari la finele lunii martie. Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială. Declinul din primul trimestru al acestui an a fost resimţit în principal în zona băncilor, având în vedere că activele finanţate extern din sectorul nebancar au scăzut cu numai 500 milioane de dolari, de la 19,7 milioane de dolari la 19,2 milioane de dolari. Soldul creditelor acordate de băncile străine în România a scăzut în primul trimestru cu aproape 4 miliarde de dolari, de la 41,4 miliarde de dolari la 37,5 miliarde de dolari. În zona nebancară, creditarea a coborât de la 16,25 miliarde de dolari la 15,2 miliarde de dolari.
Statul ia bani la dobânzi incredibile
În timp ce dobânzile anuale efective la creditele acordate populaţiei sar serios 14%, statul reuşeşte să se împrumute la valori-record. Ministerul Finanţelor a revenit în situaţia în care se lăfăie în lichidităţi pe piaţa monetară, reuşind să stabilească un nou record istoric privind costurile de împrumut: 3,88% pentru un an. Şi asta în condiţiile în care a împrumutat pentru a doua oară 1 miliard de lei în ultimele opt luni.
Licitaţia derulată luni de Trezorerie este a doua din acest an care avut o valoare indicativă de 1 miliard de lei, după cea de acum o săptămână. Luni, băncile au pus la bătaie o sumă de aproape patru ori mai mare decât nivelul anunţat, mai exact 3,83 miliarde lei, din care MFP s-a mulţumit să atragă exact suma programată – 1 miliard lei, stabilind totodată un randament mediu de 3,88%, cel mai mic din istorie. În urmă cu o săptămână, când a încercat să atragă o sumă similară cu scadenţa la trei ani, MFP s-a confruntat cu o scumpire bruscă a împrumutului faţă de licitaţia precedentă, de la 4,23% la 4,63%, pe fondul tensiunilor induse de criza din Siria.
Dobânda la lei nu va scădea oricum
În condiţiile în care resursele de euro sunt extrem de limitate, speranţa stă în lei, unde totul depinde de politica monetară dusă de BNR. Guvernatorul Isărescu a afirmat în clar că am intrat într-un ciclu de reducere a dobânzii, însă lucrurile nu sunt neapărat chiar atât de roz. BNR s-a angajat în faţa FMI să nu reducă dobânda atât timp cât inflaţia nu reintră în intervalul ţintit şi nu există condiţii de piaţă adverse, potrivit scrisorii de intenţie transmise FMI, ceea ce înseamnă că următoarea tăiere ar putea avea loc abia în noiembrie. „Vom monitoriza îndeaproape evoluţiile inflaţiei în urma acestor paşi de relaxare şi vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică doar în eventualitatea în care inflaţia scade în interiorul intervalului ţintit de noi, conform proiecţiei, anticipaţiile inflaţioniste rămân ferm ancorate şi condiţiile de piaţă permit acest lucru”, se arată în forma finală a scrisorii de intenţie.
În proiectul de scrisoare de intenţie, BNR menţiona: “Vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică în eventualitatea în care inflaţia scade către intervalul ţintit de noi, conform proiecţiei, anticipaţiile inflaţioniste rămân ferm ancorate şi condiţiile de piaţă permit acest lucru”.
De asemenea, BNR se angajează să reducă până în septembrie inflaţia până în interiorul intervalului de ţintire pe termen mediu, de 2,5±1 puncte procentuale, şi să o menţină în intervalul ţintit.
Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc pe data de 30 septembrie, când banca centrală nu va dispune de datele finale pentru această lună de la Institutul Naţional de Statistică pentru a lua o decizie de tăiere a dobânzii.
Consiliul de Administraţie se va reuni apoi pe 5 noiembrie, în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, când va aproba şi raportul asupra inflaţiei pentru trimestrul al treilea.
Totul depinde de inflaţie
În scrisoarea de intenţie, BNR explică scăderea cu 75 de puncte de bază a ratei de politică monetară din iulie şi august, la 4,5%, prin faptul că anticipa continuarea tendinţei de scădere a inflaţiei principale.
“Ca urmare a recentei reduceri a coridorului de rată a dobânzii în jurul ratei de politică, ratele dobânzii pentru facilităţile de credit şi de depozit ale BNR se situează la 7,5 şi, respectiv, 1,5 procente. Ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi contracararea fluxurilor internaţionale de capital volatile continuă să impună o poziţie prudentă de politică monetară susţinută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala poziţie de politică monetară pare a fi în linii mari adecvată”, se mai spune în document. Preţurile de consum au scăzut în august cu 0,2% faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, cu 0,8%, astfel că rata anuală a coborât la 3,67%, potrivit datelor anunţate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În prima parte a lunii august Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Potrivit scrisorii de intenţie convenite cu FMI, BNR anticipează o menţinere a rezervelor minime obligatorii în lunile ce urmează.
“Pe mai departe, BNR va menţine ecartul între rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută şi cele pentru pasivele în moneda naţională. Totodată, orice modificare luată în considerare va fi implementată treptat şi va ţine seama de anticipaţiile inflaţioniste, precum şi de considerentele de lichiditate şi de prudenţialitate”, se mai spune în document.
