Fraudele cu carduri Visa adună, în România, doar 0,006% din totalul tran-zacţiilor. Nivelul este de peste opt ori mai mic decât media europeană care se ridică la 0,049%. „ România este printre cele mai sigure ţări din acest punct de vedere, iar implementarea cardurilor cu CIP sporeşte gradul de siguranţă”, spune Cătălin Creţu, şeful Visa România. Potrivit acestuia, la finele anului 2010, mai bine de 90% din tranzacţii erau realizate prin tehnologia cu CIP.
În acest moment aproape toate bancomatele şi majoritatea POS-urilor din România acceptă astfel de carduri. România pare să meargă pe o cale bună şi din punctul de vedere al modalităţilor de utilizare a cardului. Anul trecut, una din trei tranzacţii cu cardul a fost făcută direct la comercianţi, iar acest lucru arată că românii renunţă la a mai privi cardul ca un simplu „portofel ambulant”.
Paradoxul românesc
Nivelul foarte scăzut al pagubelor provocate de infractori pare paradoxal, în condiţiile în care românii sunt cunoscuţi ca extrem de inventivi şi eficienţi din acest punct de vedere.
„Infractorii români îşi desfăşoară activitatea pe alte pieţe, de aceea România este oarecum ferită. Nici reţeaua de acceptare nu mai este la fel ca în trecut. Am eliminat, practic, punctul vulnerabil o dată cu introducerea tehnologiei de acceptare a cardurilor cu CIP. Se vede o scădere semnificativă a fraudelor chiar de la nivelul foarte scăzut la care ne situăm în prezent”, explică într-un interviu pentru RL, Cătălin Creţu.
FBI plasează ţara noastră pe locul 10 într-un top mondial al„furnizoarelor” de infractori informaţionali. Mai mult, în ultima perioadă românii s-au făcut cunoscuţi din acest punct de vedere în ţări ca Anglia, Belgia, Olanda şi chiar Australia. O simplă căutare pe internet dă sute de rezultate referitoare la români care au clonat carduri în diferite ţări.
În România există, până acum, un singur caz major de fraudă petrecut în 2008, când câteva sute de conturi ale unor angajaţi ai Ministerului de Interne au fost golite de un grup de infractori prin clonarea cardurilor.
Cardurile în România
România ocupă încă unul dintre ultimele locuri din Europa în privinţa numărului de carduri emise, dar recuperează puternic decalajul
Primul card a fost emis, în România, în anul 1995 de către Visa şi Bancorex
Românii preferă în continuare să scoată bani de la bancomat, în loc să folosească cardul direct la comercianţi. Utilizarea la POS-uri a crescut însă până la 33% din total
Tranzacţiile cu carduri de credit reprezintă un procent nesemnificativ din total
Majoritatea băncilor locale au implementat tehnologia cu CIP, considerată infailibilă
Următorul pas îl reprezintă introducerea tehnologiei contactless, care va permite utilizarea cardului prin simpla apropiere de un terminal şi, în viitor, includerea cardului în telefonul mobil.
Până la finele anului 2015, majoritatea românilor ar putea plăti taxele cu cardul.
90% din tranzacţiile cu carduri au utilizat tehnologia cu CIP, considerată infailibilă.
12,58 milioane de carduri există pe piaţa din România emise de Visa şi Mastercard.
