Premierul și ministrul de Finanțe susțin că prejudiciile din dosarele de corupție nu se recuperează din vina magistraților, nu a ANAF. Paradoxal însă, cei doi vor să înființeze o altă agenție, după model francez.
Întrebat despre situația reliefată la prezentarea bilanțului DNA pe 2014, potrivit căreia doar 10% din prejudiciile din dosare ar fi recuperate de Ministerul de Finanțe, prin intermediul agenției din subordine, ministrul Darius Vâlcov răspunde: „ANAF nu poate să recupereze pe sechestru, ci recuperează pe hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă“. Prezent în aceeași emisiune tv, premierul Victor Ponta plusează și spune că ideea potrivit căreia ANAF nu ar performa „a fost o mică păcăleală“. „Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanța hotărâri definitive și irevocabile și nu se spune că sechestrul e o mașină care, în loc să valoreze 100.000 de euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm“, completează șeful Executivului. Care va să zică, responsabilitatea pentru nerecuperarea sumelor obținute ilegal, prin fapte de corupție, ar fi la magistrați. Fie la judecători, care nu specifică clar, în hotărârile lor, că se impune recuperarea prejudiciilor, fie la procurori care instituie sechestru pe bunuri a căror valoare reală nu doar că nu acoperă prejudiciul, dar nu reprezintă nici măcar a zecea parte din acesta.
De menționat că, săptămâna trecută, imediat după prezentarea bilanțului DNA, premierul invoca alte „argumente“ în apărarea ANAF și a secretarului de stat instalat la conducerea agenției: „Ce-aveți cu șeful ANAF? În ultimii trei ani, ANAF a avut încasări suplimentare. ANAF se ocupă cu multe alte lucruri“.
DNA îl acuză pe premier de „confuzie gravă“
Afirmațiile șefului Executivului sunt demontate de reprezentanții DNA, care susțin că premierul creează „o confuzie gravă în opinia publică“ punând la îndoială datele cuprinse în bilanțul instituției pe anul 2014 și lăsând impresia că nu ar exista hotărâri judecătorești care să impună confiscarea și recuperarea, ci doar „sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor“. Reprezentanții DNA subliniază, în context, că cele 310 milioane euro invocate în bilanțul prezentat reprezintă suma pe care instanțele au decis, definitiv, în 2014, că statul trebuie să o recupereze de la cei care au comis fapte de corupție. „Aceste hotărâri judecătorești sunt executorii, iar instituția abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective a prejudiciilor, este ANAF“, mai arată reprezentanții DNA.
Soluția, importată de la francezi
Fără a explica modul în care o nouă instituție va rezolva problema, din moment ce de vină ar fi magistrații și legislația, premierul și ministrul de Finanțe oferă ca soluție crearea unei structuri specializate în subordinea Ministerului Justiției, pe model francez. Despre această nouă structură a vorbit, vinerea trecută, și ministrul Robert Cazanciuc. Potrivit acestuia, săptămâna aceasta s-ar afla în România un expert francez, care să consilieze autoritățile de la București, astfel încât structura să fie operațională la sfârșitul lunii în curs. De ce modelul francez? Răspunsul ni l-a oferit tot Cazanciuc: „cea mai eficientă structură de acest fel se află în Franța, 30 de oameni lucrează acolo“.
În rest, nimic, nici o informație despre ce au de gând să facă autoritățile, cât de mare va fi structura, cum va fi numită conducerea ei (politic sau nu), etc. Cu atât mai puțin este vorba de consultare sau dezbatere publică.
AGRASC-ul român și diferențe
Potrivit unor informații obținute de Mediafax, structura se va numi Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate. După cum se vede și numele va fi destul de asemănător Agenției pentru Managementul și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate din Franța (Agence de Gestion et de Recouvrement des Avoirs Saisis et Confisques). Noua structură se va ocupa de valorificarea la nivel național a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, iar guvernanții speră să ajungă, prin această metodă, la un grad de recuperarea a prejudiciilor de cel puțin 25%.
Agenția franceză, înființată în 2011, se află în subordinea a două ministere (Justiție și Buget) și este condusă de un magistrat. Potrivit ultimului bilanț prezentat, în aprilie 2014, agenția avea 22 de agenți și a sechestrat, în cei trei ani de activitate, bunuri în valoare de 1,1 miliarde euro (cea mai mare sumă, în 2012, de 773 milioane euro). Totuși, doar puțin peste 10 milioane de euro s-au întors în vistieria statului francez (4,5 milioane euro la buget și 5,9 milioane euro misiunii interministeriale de luptă împotriva drogurilor și a toxicomaniei).
