Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2014“, o importantă analiză statistică a modului în care românii se raportează la cultură şi cât de importantă este această componentă în viaţa lor.
Deşi cifrele din această lucrare sunt de natură să ne uimească, partea bună a lucrurilor constă în faptul că totuşi, în ultimii ani, tot mai mulţi români s-au „alfabetizat” din punct de vedere cultural.
Potrivit Barometrului: 24% din români consideră cultura ca fiind „nu prea importantă” și 63% din populația României nu merge niciodată la teatru, în schimb 47% din populația României citește cărți o dată pe lună sau mai mult, iar 43% din români vizitează muzee o dată pe an sau mai rar. 81% din români nu au fost niciodată la operă sau operetă, iar 13% nu au nici o carte în casă. Analize detaliate despre principalele obiceiuri de consum cultural ale românilor se regăsesc în cele opt capitole ale studiului.
Pentru toate grupele de vârstă, frecvența participării la spectacole de filarmonică și consumul de cărți de la biblioteci înregistrează cele mai scăzute procente în raport cu alte activități de consum cultural. Activitățile pentru care optează populația o dată la câteva luni pot fi redate în următoarea ordine: cei mai mulți preferă sărbătorile locale (27,2%), apoi excursiile (21,5%), festivalurile de muzică, film sau teatru (19,5%), spectacolele de divertisment sau muzicale (18%), frecventarea mallurilor (17,8%), plimbările prin parcuri (16,7%) și vizitarea muzeelor (15,8%).
În ultimii ani, în România, numărul celor care au fost la cel puţin un spectacol de teatru, operă sau muzică clasică înregistrează o creştere constantă.
Cea mai mare parte a acestor spectatori vizionează însă un număr foarte mic de spectacole dintr-un gen restrâns şi nu dezvoltă un interes constant pentru actul artistic. La nivelul tuturor artelor spectacolului, creşterea numărului total al spectatorilor s-a realizat concomitent cu reducerea procentului spectatorilor fideli, ceea ce duce la concluzia că în sălile de spectacol a apărut un public nou, dar nu foarte dedicat.
Cea mai atractivă formă a artelor spectacolului rămâne spectacolul de divertisment, 43% din respondenți participând la cel puțin un eveniment de acest tip în 2014.
Spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului artelor spectacolului (aproximativ 40% pentru toate domeniile). În același timp, creatorii de artă nu sunt preocupaţi să-i atragă pe tinerii între 14 şi 18 ani, vârstă la care se formează practic obiceiul de “consum” cultural al viitorului adult. Pentru adolescenţi, deci, oferta culturală este extrem de redusă.
În mod surprinzător, cea mai mare parte a persoanelor tinere ce au vizionat cel puțin un spectacol de teatru în 2014 provine din familii cu un venit mai mic de 1.250 lei lunar (adică jumătate din venitul mediu al gospodăriilor din România). Acest lucru demontează mitul conform căruia artele spectacolului sunt rezervate persoanelor cu un venit ridicat.
În ceea ce priveşte muzeele, doar 20% din români au făcut cel puțin o vizită la muzeu în ultimul an. Vizitarea muzeelor şi a caselor memoriale în București are un caracter ocazional și este o activitate pe care foarte puţini români o repetă în decursul unui an, procentele nefiind, astfel, deloc încurajatoare. Nu mai puţin de 56% nu au mers deloc la vreun muzeu în 2014, doar 9% au mers o singură dată în ultimul an, 7% au mers de două ori și doar 4% de mai multe ori. Înaintarea în vârstă reprezintă un factor care influenţează în sens negativ frecventarea muzeelor: doar 9% din cei care au vizitat un muzeu în ultimul an au peste 65 de ani.
Ca şi în cazul celorlalte tipuri de consum cultural, tinerii vizitează muzee într-o măsură mai mare decât alte categorii de vârstă; cel mai ridicat procent se regăsește în rândul lor (38%).
Conform rezultatelor sondajelor, cel mai vizitat muzeu din București este Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, frecventat de 59% din bucureşteni, urmat de Muzeul Național al Țăranului Român și de Muzeul Național de Istorie al României.
În ceea ce priveşte instituţiile de spectacol din Bucureşti, cel mai frecventat este Teatrul Naţional, la spectacolele căruia au mers 16% din bucureşteni, urmat de Teatrul Bulandra (11%). La polul opus este Ateneul Român, unde merg doar 2% din bucureşteni. 55% din cei ce merg la teatru vor să vadă comedii, iar 36% preferă teatrul clasic.
În ciuda faptului că în România sunt foarte puţine săli de cinema, multe dintre oraşele mari nemaiavând nici măcar un singur cinematograf, numărul celor care nu au mers niciodată la film a scăzut de la 91%, cât era în 2009, la 62,2% în 2014. „Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local” oferă informații despre dinamica valorilor şi practicilor culturale din societatea românească de astăzi, devenind astfel un instrument foarte util în dezvoltarea strategiilor locale și regionale atât pentru managerii culturali, cât şi pentru autorităţi. Pornind deci de la aceste cifre care ne arată negru pe alb cum stăm la capitolul cultură, ar fi bine ca toţi cei implicaţi în actul artistic sau în gestionarea lui să îşi facă mai bine temele, pentru a le înlesni cât mai mult românilor accesul la cultură.
