Cei care merg la cumpărături pentru a achiziţiona diferite produse alimentare pentru masa de Paşte pot consulta înainte un ghid care conţine sfaturi şi îndrumări oferite de specialişti în domeniu. Acestea îi vor ajuta să nu-şi pună sănătatea în pericol.
Specialiştii îi învaţă pe consumatori, prin intermediul ghidului, cum să deosebească diferite tipuri de carne, cum să verifice prospeţimea peştelui sau a ouălor, cum trebuie să fie etichetate produsele ecologice şi tradiţionale şi unde să semnaleze eventualele nereguli constatate.
Cumpărătorii sunt sfătuiţi să achiziţioneze alimente numai din locuri autorizate: pieţe agroalimentare, magazine mai mari sau mai mici dotate cu spaţii frigorifice. Produsele cumpărate de pe marginea drumului sau din afara pieţelor nu prezintă nicio garanţie că sunt sigure pentru consum.
Cumpărătorilor li se recomandă să verifice cu atenţia etichetele produselor, integritatea ambalajului şi să nu ia alimente congelate care prezintă gheaţă separată de conţinutul iniţial, ceea ce indică faptul că s-au făcut decongelări şi recongelări repetate. Dacă observă produse necorespunzătoare expuse la vânzare, cetăţenii pot anunţa autorităţile sanitar-veterinare la call center 0800826787.
Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Capitală poate fi sesizat la numerele de telefon 021.9660 şi 021. 310.63.75. Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura serviciu de permanenţă în săptămâna dinaintea Paştelui şi poate fi sesizată la telefoanele 021.311.21.80 şi 021.314.02.11 dacă se constată alimente necorespunzătoare în magazine sau se încalcă normele de igienă.
Ouă
Pentru a fi siguri că ouăle cumpărate pot fi consumate în siguranţă, cetăţenii trebuie să fie atenţi la marcajele de pe acestea care indică termenul de valabilitate. Ouăle proaspete au coaja cu un aspect rugos, porii fiind vizibili, în schimb la cele vechi coaja este lucioasă, uneori cu pete, porii nefiind vizibili.
La ouăle prospete, albuşul este de culoare albă spre roz deschis, iar gălbenuşul galben deschis până la roşiatic, sferic, separate de albuş. La ouăle vechi, dispare separarea dintre albuş şi gălbenuş, iar acesta din urmă devine mobil, cu formă neregulată şi uneori se poate fixa pe partea internă a cojii.
Prospeţimea ouălor mai poate fi verificată dacă sunt scufundate într-un vas cu apă şi rămân la fundul acestuia. Nu folosiţi ouă de raţă sau de gâscă la prepararea cremelor, prăjiturilor şi maionezei.
Carne
Carnea destinată consumului pe piaţa internă este marcată cu o ştampilă de formă ovală sau rotundă, cu diametrul de 3,5 cm. Ştampila rotundă cuprinde următoarele date: ţara-România, codul judeţului şi numărul de autorizare sanitar-veterinară a unităţii şi al medicului veterinar care a făcut inspecţia, precum şi menţiunea “controlat sanitar veterinar”.
Ştampila ovală are următoarele informaţii: România sau codul ISO al ţării, numărul de autorizare şi abrevierea CE. Marca de sănătate aplicată pe carnea provenită de la animale din speciile receptive la Trichinella spiralis atestă efectuarea examenului trichineloscopic cu rezultat negativ.
Peşte
Peştele bine congelat, atunci când este lovit, emite un sunet clar, ceea ce indică o îngheţare uniformă. El trebuie să aibă gura închisă, ochii bulbucaţi, solzii strălucitori şi pielea lucioasă. Dacă în momentul congelării peştele nu a fost proaspăt, atunci el va avea gura întredeschisă, ochii înfundaţi în orbite, solzii şi pielea întunecate.
La peştele proaspăt, ochii sunt proeminenţi sau la nivelul orbitelor, cu cornea transparentă sau uşor mată, iar la cel alterat sunt înfundaţi în obite, cu cornea complet mată. La cel proaspăt, branhiile sunt roşii, fără miros, musculatura e tare şi elastică şi nu se formează amprentă la apăsare.
Produse lactate
Laptele bun de consum nu trebuie să aibă impurităţi vizibile şi de sediment, gust sau miros străin. Brânzeturile tradiţional româneşti nu au gust acru sau amar, de drojdie, mucegai sau fermentat. Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea sa, sortimentul respectiv şi data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată la ambalaj.
Fructe şi legume
Toate categoriile de legume şi fructe proaspete scoase la vânzare vor fi intacte, sănătoase, curate, bine dezvoltate, fără paraziţi sau vătămări produse prin tehnologie sau manipulare. Comercianţii sunt obligaţi să scrie pe etichete sortimentul, calitatea produsului, ţara de provenienţă, conform facturii fiscale de achiziţie.
Produse eco
Eticheta produsului alimentar ecologic trebuie să conţină menţiunile: produs ecologic, sigla “AE”, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic. Sigla “AE” garantează că produsul provine din agricultura ecologică şi este certificat.
Produsele tradiţionale trebuie să fie obţinute din materii prime tradiţionale, să aibă un mod de prelucrare tradiţional şi atestatul eliberat de Ministerul Agriculturii. Eticheta va conţine: numele şi adresa producătorului, denumirea produsului, metoda de obţinere, greutatea netă, ingredientele, condiţiile de păstrare, data fabricaţiie şi termenul de valabilitate, precum şi alergenii.
Ghid pe site-ul Prefecturii
“Acest ghid sper să fie un instrument folositor oricărui cumpărător, în perioada sărbătorilor pascale înregistrându-se un consum crescut de produse alimentare. Preocuparea noastră, a autorităţilor, este de a ne asigura, prin controalele efectuate, că ceea ce se comercializează este de cea mai bună calitate şi nu este periclitată sănătatea publică”, a precizat prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaei.
La elaborarea ghidului, care poate fi consultat pe site-ul Prefecturii Capitalei – www.prefecturabucuresti.ro-, au participat specialişti de la Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar Veterinară, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bucureşti.
