Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România a fost aproape de îngheț. Depozitele de gaze, golite până la limita de extracție

Depozitele de gaze ale României mai dețineau, în 26 martie, la câteva zile de sfârșitul ciclului de extracție, o cantitate cumulată de puțin peste 400 de milioane de metri cubi. Unele depozite sunt complet goale, potrivit datelor oferite de Ministerul Energiei și Romgaz.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 02.04.2018 - 08:25

Este o situație nemaiîntâlnită de cel puțin zece ani, pentru că mereu, după iarnă, mai rămâneau gaze ce puteau fi extrase.

În 31 octombrie, erau 2,2 miliarde de metri cubi stocați, din 3,1 miliarde capacitate totală, deși ANRE, cu avizul Energiei, impusese un prag minim de 1,8 miliarde de metri cubi. Putem trage acum concluzia că, dacă toți operatorii din piață ar fi înmagazinat strict ceea ce li se ceruse, România ar fi putut avea serioase probleme de asigurare a consumului la ultimul val de frig de la jumătatea lunii martie. Aceasta deoarece există anumite limite fizice în ceea ce privește extracția gazelor din depozite (foste saline sau cavități formate în rocă poroasă) după ce acestea au trecut de 75% grad de depletare, dar și pentru că producția este limitată pe timp de iarnă iar rușii au avut alte priorități pentru gazele lor.

Anul trecut, la ieșirea din iarnă, în depozite mai erau peste 500 de milioane de metri cubi, care au rămas la dispoziția operatorilor pentru acest an. Mai precis, însă, doar 100 de milioane de metri cubi au rămas, având în vedere că, așa cum am menționat, limitările fizice de extracție păstrează permanent cel puțin 400 de milioane de metri cubi. Cu alte cuvinte, în iarna din care tocmai am ieșit, s-a extras aproape tot ce se putea extrage din stocurile constituite.

Cele șapte unități de stocare, aproape goale

La nivelul țării, există șapte depozite de gaze. Șase sunt operate de Romgaz (Bilciurești, Urziceni, Bălăceanca, Sărmășel, Cetatea de Baltă, Ghercești) și unul de distribuitorul ENGIE (Depomureș).

“Stoc la începutul ciclului de extracție 2017 – 2018: 296,875 mil. m.c. Stoc rămas la data de 26.03.2018: 68,044 mil. m.c.”, comunică Ministerul Energiei. Adică Depomureșul este trei sferturi gol.

Corin Cindrea, director Romgaz, precizează că, în depozitele administrate, mai sunt 350 de milioane de metri cubi de gaze, din 1,9 miliarde, la 31 octombrie. La fel, Romgaz a extras peste trei sferturi din gazele stocate. Ba chiar, în cazul unuia dintre depozite, pe toate. “Singurul din care s-a extras toată cantitatea injectată la sfârșitul ciclului de injecție este depozitul de la Urziceni. În toate celelalte mai sunt cantități de gaze”, arată Cindrea.

Faptul că un depozit este golit cu totul, în ciuda dificultăților fizice de extracție, arată amploarea consumului de gaze din această iarnă, considerabil mai mare decât anul trecut, în ciuda faptului că temperaturile nu au coborât atât de jos. Diferența față de anul trecut au făcut-o importurile din Rusia. Cele două valuri de frig din februarie și martie nu au fost doar la noi, ci și în Europa. Astfel, rușii au ales să nu mai trimită în România decât în limita a 25% din consumul intern, față de 40 – 50%, anul trecut, pentru că au dorit să-și disponibilizeze cantități pentru Vest, unde prețurile sunt mai mari.

De altfel, în martie, Gazprom a înregistrat recordul istoric de livrări gaze în Europa – 780 de milioane de metri cubi într-o zi. Pentru că producția are limite iarna, țara noastră a fost nevoită să își asigure necesarul de consum extrăgând masiv din depozite. Rezultatul este cel pe care îl vedem acum: stocuri depletate până la limita de extracție. Putem doar să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă stocurile ar fi fost limitate la 1,8 miliarde de metri cubi, atât cât cerea minim ANRE.

„Profeția“ Transgaz din noiembrie...

În noiembrie 2017, atunci când Ministerul Energiei a prezentat situația stocurilor de gaze, directorul Transgaz, Ion Sterian, făcea următoarea declarație: „La ora actuală, stocul pentru iarna 2017-2018 este cel mai mic din ultimii patru-cinci ani, în condițiile în care consumul de gaze din România a crescut cu 7-8% în ultimul an. Astfel că la iarnă va fi necesar să importăm o cantitate de gaze mai mare decât anul trecut”.

Aparent, Sterian a estimat corect, mai puțin situația importurilor, pentru că rușii au fost mai puțin interesați de vânzările către România și mai mult de cele spre Vestul Europei, din motive comerciale. Cu o săptămână înainte de „ieșirea“ directorului Transgaz, Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, afirma că volumul de gaze aflat în acest moment în depozitele de gaze este mai mare decât necesarul estimat pentru această iarnă. „Conform hotărârii de Guvern, avem obligația de a înmagazina pentru această iarnă o cantitate de gaze de două miliarde de metri cubi.

În acest moment, avem în depozite 2,23 miliarde de metri cubi, astfel că obligația de înmagazinare este depășită, ca în fiecare an“, preciza Tudorache.

Romgaz a fost singurul operator cu obligații de înmagazinare care a anunțat public, în noiembrie, dimensiunea stocurilor, respectiv 650 milioane de metri cubi, dublu față de cerințe. Ceilalți operatori precum Petrom, ENGIE, E.ON, au precizat doar că și-au îndeplinit în totalitate obligațiile.

Stocurile „moarte“ nu pot fi extrase

Nu tot ce se află într-un depozit de gaze poate fi extras. Cantitățile cele mai de jos rămân acolo, an de an.

 „Din cantitatea stocată de 2,2 miliarde de metri cubi, 300-400 milioane de metri cubi sunt stocuri moarte. Ce se extrage nu este o constantă, ci, pe măsură ce se epuizează energia din zăcământ, presiunea scade, iar cantitățile extrase din depozite scad și ele”, spune directorul Transgaz.

O explicație mai tehnică este oferită de directorul Romgaz, Corin Cindrea: “Depozitele au înmagazinate o cantitate-tampon (o “pernă” de gaze) care nu se extrage și care ajută la performanțele depozitului. Până la această cantitate se pot extrage, dacă nu sunt alte probleme tehnice, toate gazele înmagazinate”.

România are un consum anual de circa 12 miliarde de metri cubi de gaze, din care aproape jumătate, iarna. Avem doi producători, Romgaz și Petrom, și importuri în general marginale, doar iarna. Peste 3 milioane de consumatori de gaze sunt în categoria celor casnici.

Sorin Bolojan

Comentarii

loading...