Punctul de pensie a crescut, începând de duminică, 1 iulie, cu 10%, de la 1.000 la 1.100 de lei.

Pensiile cresc, impactul asupra deficitului va fi mai mare decât în 2009

Punctul de pensie a crescut, începând de duminică, 1 iulie, cu 10%, de la 1.000 la 1.100 de lei. Pensia minimă garantată s-a majorat cu 20%. Anul viitor, este aşteptat ca punctul de pensie să se aprecieze cu încă 15%, conform angajamentelor guvernamentale.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 02.07.2018 - 15:07

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că, ”punctul de pensie va creşte”, iar „pensia minimă garantată va creşte şi ea cu 23%, de la 520 de lei la 640 de lei”. Premierul a anunţat că, tot de ieri, se măresc şi prestaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi.

Programul de guvernare pe anii 2018 - 2020 prevede că anul viitor punctul de pensie va fi 1.265 de lei, iar în 2020 va ajunge la 1.775 de lei. Fostul ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa, afirma în august anul trecut că deficitul fondului de pensii este estimat să crească la 17,2 miliarde de lei în acest an, de la 14,1 miliarde de lei anul trecut, aminteşte News.ro.

În luna mai a acestui an, vicepremierul Viorel Ştefan spunea că deficitul fondului de pensii s-a redus la jumătate faţă de anul 2016 datorită transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

Nesustenabil

„Nu este sustenabil”, a spus pentru „România liberă“ expertul în management Valentin Ionescu, afirmând că „vom avea deficite cronice din nou”. „Bugetul total de asistenţă socială, cum îl numeşte Ministerul Finanţelor Publice, adică de pensii plus alte ajutoare sociale, precum bugetul pentru alocaţii de susţinere familială şi alte beneficii sociale, pe anul 2018, este de peste 72 de miliarde de lei, din care peste 90% sunt pensiile”, din care 5,6 – 5,7 miliarde de lei lunar pensiile, adică în jur de 67 de miliarde de lei anual, a detaliat Ionescu.

România, statul UE care se împrumută tot mai greu şi tot mai scump

„Lunar, pe pensii se cheltuie aproximativ 5,6 – 5,7 miliarde de lei. Înmulţit cu 12 luni, rezultă 67,2 miliarde de lei – 68,4 miliarde de lei pe an. Iar anul viitor, dacă vor crește din nou pensiile cu încă 15% şi nu vor avea grad de colectare mai mare, banul trebuie luat de undeva”, atrage atenţia expertul în management.

De unde? „Poate din Pilonul II”, crede Valentin Ionescu. Ori din rezerva valutară a BNR? Exclus, consideră Ionescu, pentru că „rezerva valutară nu este a BNR, ci a băncilor, deci nu este posibil. Rezervele minime obligatorii în lei sau în valută sunt banii băncilor. Nu, Guvernul ar trebui să se împrumute”.

 

Premisele unei crize bugetare

„Ei deja creează premisele creşterii deficitului în sistemul public de pensii, după ce au căutat să-l reducă. Ne întoarcem de unde am plecat. Ba, mai rău decât atât. Dacă vor să câştige alegerile şi să promită măriri de pensii, vor face totul pentru aşa ceva, distrugând sistemul public de pensii, numai ca să se menţină la putere”, afirmă Ionescu.

Anume, cum se formează aceste plăţi către pensionari şi ce impact va fi, în detaliu? „Creşterea cu 10% a punctului de pensie are un impact de cel puţin 3 miliarde de lei anul acesta”, a explicat pentru RL analistul economic Sorin Dinu.

Astfel, „cheltuielile cu bugetul de asigurări pe primele cinci luni ale acestui an sunt în jur de 25 de miliarde de lei. Din datele pe buget, media la bugetul de asigurări sociale este de 4,978 miliarde de lei lunar cheltuieli. Creşterea punctului de pensie cu 10% duce la un impact lunar, grosso modo, de 500 de milioane de lei. Plus creşterea pensiei minime, rezultă un impact total de puţin peste 3 miliarde de lei”, a spus Dinu.

Rezultă aproape 67 de miliarde de lei anual, adică exact cât calculează Valentin Ionescu. Pentru tot anul viitor, pe aceste creşteri, spune Sorin Dinu, „impactul este de circa şapte miliarde de lei, fără creşterile ulterioare”.

Anul viitor, punctul de pensie ar urma să crească din nou, cu încă 15%. Pentru creşterea totală, până în 2020, la 1.750 de lei, la punctul de pensie, apare o nevoie bugetară suplimentară de 38,7 miliarde lei, spune Dinu.

Aceasta înseamnă că Guvernul ar trebui să obţină venituri suplimentare dintr-o masă salarială şi alte tipuri de venituri impozabile suplimentare de 152 de miliarde de lei, adică în jur de 32 de miliarde de euro, peste masa salarială din care atrage venituri anul acesta, explică expertul.

„De aici şi nevoia de a creşte salariile, pentru a mări masa salarială impozabilă. Cu toate efectele negative. Nu punem aici la socoteală partea care este contribuţia la Pilonul II. Inclusiv reducerea contribuţiilor la Pilonul II a dus la stabilizarea bugetului de asigurări (n.n.: a anvelopei de pensii)”, afirmă Sorin Dinu.

 

Excedent şi deficit

Unde suntem astăzi? „Ne aflăm în aceeaşi situaţie ca în anul 2008. Atunci s-a trecut la cota unică. Era creştere economică. Au crescut veniturile la buget. Au mărit pensiile până în octombrie 2008 pe ceea ce considerau sustenabil”, spune Dinu. Apoi au urmat contractarea PIB şi criza bugetară.

Expertul aminteşte că în 2006 – 2008 bugetul de pensii a fost pe excedent, cu subvenţii mici, undeva la 11 milioane de lei. Recapitulând: atunci era excedent bugetar; acum avem deja deficit bugetar. Atunci, creşterile de pensii au fost mai mici decât acum. Acum, impactul pe bugetul de asistenţă socială va fi mult mai mare.

„În momentul în care PIB-ul se va contracta, pensiile vor trebui plătite”, atenţionează Sorin Dinu. Ce a contribuit la actuala situaţie ceva mai puţin rea? „Gradul de colectare pe contribuţii a crescut când au transferat plata contribuţiei sociale de la angajator la angajat”, spune Valentin Ionescu.

„Problema nu ştiu dacă e aşa de mare anul acesta. La pensii s-ar putea să le iasă, dar la pensia minimă garantată nu ştiu cum vor scoate banii şi nici la alte prestaţii. E cam dificil”, a explicat pentru RL Ionescu. Cum se va desfăşura scenariul fiscal-bugetar anul viitor?

„De la anul, degeaba au făcut transferul contribuţiilor de la angajator la angajat ca să reducă deficitul. Ideea aceasta a fost: să reducă deficitul la jumătate. Anul trecut acesta a fost undeva la 14,7 miliarde lei. În anii următori nu ştiu cum vor rezolva”, spune expertul în management.

Comentarii

loading...