Obligaţiunile româneşti sunt cotate la bursele din Berlin (BER), Luxemburg (LuxSE) şi Frankfurt (FRA). La momentul acesta, am ajuns în punctul în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP), emitentul obligaţiunilor, încearcă să împrumute bani şi o face tot mai greu, la costuri tot mai mari.
„Se pare că Finanţele au ajuns la linia roşie în ceea ce priveşte expunerea sistemului bancar pe riscul suveran, ce trebuie să fie acoperită prntr-un buffer de capital corespunzător la bănci”, susţine analistul economic Sorin Dinu.
Practic, în prezent, băncile, dacă mai împrumută statul român, trebuie să aibă capital adiţional pentru acest buffer, ce poate proveni din două surse: titluri sau bani depuşi de acţionari.
Pensiile cresc, impactul asupra deficitului va fi mai mare decât în 2009
Ajustând la risc expunerea, fără alte plasamente în afară de cele externe, băncile vor subscrie, dar la costuri tot mai mari. „Statul are un comportament de instituţie cu o nevoie imperioasă de fonduri şi plăteşte aproape oricât ca să le ia“, a explicat Dinu pentru „România liberă“.
Cheltuielile din ce în ce mai mari, nu pe investiţii, ci pe salarii şi pensii, vor necesita finanţări tot mai mari. Probabil că din această cauză apare atacul pe Pilonul II, susţine expertul. Cel mai probabil, undeva anul viitor vom asista la modificări substanţiale în ceea ce priveşte ratingul.
Spre comparaţie, în timp ce România are deficit primar, Grecia a ajuns la un excedent primar de +4% din PIB, iar Bulgaria la +1,4% din PIB. Autoritatea din Honk Kong are excedent +41% din PIB. Datoria ei, de -31% din PIB, este, de fapt, de -3%, pentru că diferenţa e în emisiuni de titluri, pentru a face managementul consiliului monetar.
2018 – serviciul datoriei publice, peste 12 miliarde de euro
Serviciul datoriei publice pentru acest an – adică banii pe care e obligată anul acesta să-i plătească România – „este estimat la 53,5 miliarde de lei“, spune Sorin Dinu, adică 12–13 miliarde de euro. La aceştia, se adaugă deficitul de finanţare. Trebuie să plătim banii aceştia ca rată de capital (42,4 miliarde de lei) şi dobânzi (11,1 miliarde de lei).
„Având în vedere că avem deficit primar, probabil că plata se va face din Rezerva BNR, dacă nu va exista altă cale, deci dacă Guvernul nu va reuşi să atragă bani de pe piaţă”, spune Dinu. Pentru că deficitul primar al României este negativ, ţara nu va putea rambursa datoria aceasta decât prin refinanţare. Revenim astfel la subiectul nostru: la ce preţ ne împrumutăm pentru a rostogoli datoria şi cât de uşor?
Lupta pentru bani
Cât a împrumutat România de la începutul anului? Guvernul a luat 2 miliarde de euro, în februarie, cu scadenţe în anii 2030 (la 12 ani) şi 2038 (la 20 de ani), de pe FRA, obligaţiuni în euro.
Cele cu maturitatea (scadenţa) în 2030 sunt cu 2,5% cuponul. Preţul de vânzare a fost la 99,13% din valoarea nominală a titlului, iar acum a ajuns la 95%. “Există un punct mare de inflexiune în 17–20 aprilie, când preţurile tuturor emisiunilor externe ale României au început să scadă, având ca efect creşterea yieldurilor”, explică specialistul.
“Cel mai mare preţ de vânzare la emisiunea din februarie a fost de 99,707% din valoarea nominală, pe 20 aprilie, ca să ajungă acum la 95,08%. O scădere destul de abruptă. Yieldul este 3%, cuponul 2,5%”, a spus Sorin Dinu.
Yieldul creşte pentru că astfel Finanţele încearcă să atragă investitorii, promiţându-le că la maturitate le va da mai mulţi bani. Încrederea acestora scade, ca şi apetenţa lor pentru investiţie, pentru că sesizează dificultatea emitentului.
Valoarea de vânzare scade. Pierdem bani
Emisiunea cu maturitatea în 2038 s-a vândut pe FRA cu 98,93% din valoarea nominală şi a ajuns la un vârf de 100,46%, tot în perioada 16–20 aprilie. Spre exemplu, la fiecare 100 de euro titluri de stat emise, România a atras cu 1,07 euro mai puţin decât îşi propusese.
Pe 19 iunie, preţul de vânzare a scăzut dramatic, la 93,31% din valoarea nominală: 6,69 euro pierdere la fiecare sută de euro. O cădere abruptă în doar o lună şi ceva. Yieldul e acum 3,89%, iar cuponul 3,375%.
După emisiunea din februarie, au mai avut loc încă două operaţiuni în pieţe. A doua emisiune a fost făcută pe 7 iunie, cu titluri de stat în dolari, cu maturitatea în 2038: în jur de 1,2 miliarde de dolari. Preţul de vânzare a fost 98,867% din valoarea nominală, cu un yield de 5,2%. Foarte mare.
Mai există o emisiune cu maturitatea în anul 2048, care încă nu a fost tranzacţionată. La FRA încă nu este cotată, iar la LuxSE valoarea nominală e de 95,309%. Adică 4,691 euro pierdere la fiecare 100 de euro în obligaţiuni emise.
Răscumpărarea, altă durere de cap
Pe de altă parte, România emisese în anul 2012 titluri de stat de 2,2 miliarde de dolari, la un cupon de 6,75%. Guvernul a făcut acum o operaţiune de răscumpărare a acestor titluri, ce au scadenţa în 2022. Conform documentului depus la bursă, nu a stabilit o sumă.
Din declaraţia iniţială, ar fi fost vorba despre 250 de milioane de dolari, răscumpărate la 109,4%, cât era preţul de piaţă. Dacă la emisiunile de titluri preţul obţinut la vânzare trebuie să fie cât mai mare, pentru ca Finanţele să atragă cât mai mulţi bani, la răscumpărări preţul cumpărării trebuie să fie cât mai mic, ca să dea pe titluri cât mai puţini bani.
Or, lucrurile stau exact invers. „Din nefericire pentru Guvern şi pentru România, preţul de răscumpărare a fost, acum câteva zile, 108,63% din valoarea nominală. Am pierdut bani“, conchide sec Sorin Dinu. 8,64 dolari la fiecare 100 de dolari.
Să comparăm situaţia României cu cea a Bulgariei, ce se pregăteşte de ERM 2 – antecamera la zona euro. Yieldurile bulgăreşti cu maturitate la 10 ani sunt în jur de 1,19%, comparativ cu cele româneşti – 5,30%. Şi pe piaţa internă yieldurile obligaţiunilor la şase luni au crescut într-un an de la 0,7% la aproape 3%.
„Dacă ne uităm la emisiunile de titluri de stat, pe o deschidere din 2018, cu maturitate în anul 2021, deci pentru 33 de luni, randamentul mediu a fost de 4,05%, cu un cupon de 3,25%. Începând de prin noiembrie 2017, statul român nu reuşeşte să atragă sumele pe care şi le-a stabilit. Costurile au crescut foarte mult”, atrage atenţia Dinu.
