Singura şansă pentru ca francul să slăbească iar este revenirea economiei mondiale
Românii care au luat credite în franci elveţieni în urmă cu patru ani plătesc astăzi o rată dublă, asta în cazul în care dobânda s-a menţinut constantă. Dobânda de referinţă Libor pentru francul elveţian a scăzut între timp aproape de zero, însă aceasta este o ancoră solidă în doar o parte dintre contractele de credit încheiate cu băncile. Însă câştigurile obţinute din dobânda mai mică au fost şterse practic de aprecierea francului, care a raportat creşteri record nu doar faţă de leu ci şi faţă de euro respectiv dolar.
Banca Naţională a României (BNR) a afişat marţi un curs de referinţă record de 3,8269 lei pentru un franc elveţian, cu peste 100% mai mare faţă de valoarea înregistrată la 24 iulie 2007, când francul elveţian era cotat la un minimum de numai 1,87 lei. Creditele în altă monedă decât leu şi euro acordate populaţiei însumau în luna iulie 9,83 miliarde lei, faţă de un total al creditelor acordate populaţiei de 101,9 miliarde lei. Cea mai mare parte o reprezintă creditele în franci elveţieni, restul fiind credite în yeni, monedă care la rândul ei şi-a dublat valoarea sau împrumuturi de valoare relativ mică luate în dolari în urmă cu mai bine de 7-8 ani.
BNR: Noi am zis
“Populaţia deţine foarte puţin credit în monede non-euro. Din creditul în valută în total în economie există cam 9% credit în franci elveţieni, iar pentru populaţie cifra este undeva la 14%. Multe dintre aceste credite s-au refinanţat în euro sau se pot refinanţa dacă există o decizie liberă de ambele părţi, a băncilor şi a clienţilor”, declara recent viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Cristian Popa. Viceguvernatorul BNR a menţionat că banca centrală a fost extrem de vocală şi s-a spus că împrumutul în franci elveţieni nu este o soluţie bună. “În primul rând, că raportul între franc şi euro în momentul în care aceste împrumuturi păreau avantajoase, respectiv în anii 2007-2008, era foarte jos şi nu era sustenabil acest raport pe durata scadenţei unui credit imobiliar şi pentru că populaţia are o experienţă limitată în gestionarea unui nivel semnificativ al datoriei de-a lungul unui întreg ciclu de afaceri, în special în fazele sale descendente”, a menţionat Popa.
Care sunt soluţiile
Refinanţarea în altă valută sau schimbarea monedei de creditare este posibilă dar nu şi recomandată. Aprecierea de curs face ca întreaga pierdere să fie transferată definitiv în noua monedă. Astfel, un credit de 10.000 de franci echivala acum patru ani cu 6.000 de euro, însă acum trebuie refinanţat în schimbul a 9.000 de euro. Totuşi, datornicii pentru care orice apreciere suplimentară a francului înseamnă falimentul ar putea fi obligaţi să se refinanţeze. Pentru ceilalţi, este un pariu ceva mai bun să aştepte până când francul se va deprecia iar. De la caz la caz, băncile pot fi dispuse să accepte o rescadenţare a creditului pe durată mai lungă sau o perioadă de graţie în care clientul să plătească doar dobânda. Oricare dintre aceste variante presupune o uşurare a poverii imediate în schimbul unor costuri mai mari pe termen lung.
Ce cred elveţienii
Exportatorii elveţieni raportează pierderi masive din cauza aprecierii francului, însă banca centrală a renunţat să intervină după ce a raportat pierderi masive la jumătatea lui 2009 încercând să apere cursul împotriva aprecierii şi după ce a acumulat rezerve de ordinul sutelor de miliarde de euro despre care spune că nu are nevoie. Francul este în continuare considerat un refugiu de către investitorii care consideră că dolarul sau euro nu mai sunt de încredere. Totuşi, istoria arată că asemenea aprecieri ale francului pe timp de criză sunt urmate de deprecieri la fel de abrupte în momentul în care reîncepe ciclul mondial de creştere.
