Necunoscuta e cum se vor face ajustările, cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp, susţine Dăianu. În mediul public apar variante asupra rezolvării situaţiei.
De exemplu, adoptarea şi promulgarea Legii pensiilor deschide perspectiva lărgirii deficitului bugetar la 5,4% în anul 2021. În perioada următoare, tema va fi cum ajustăm acest deficit, crede economistul-şef al BCR, Horia Braun.
„S-ar putea ajunge lejer, în 2021, la peste 5% din PIB, undeva la 5,4%, doar din creşterea punctului de pensie“, a detaliat Braun, atrăgând atenţia că „nici nu am luat în calcul creşterea numărului de pensionari şi schimbarea modului de calcul al pensiilor în anul 2022“.
Noul preşedinte al Consiliului Fiscal nu e de acord însă cu poziţia reprezentantului BCR. „Declaraţia dlui Braun, că putem ajunge la deficit de 5,4%, apoi să redresăm treptat… nu se poate aşa ceva. Te prăbuşesc pieţele dacă te duci cu deficit acolo. Nu ai cum să consolidezi bugetar aşa“, a spus Dăianu pentru „România liberă“.
„Nu cred că vom ajunge acolo. În 2021 va fi destul de dificil de gestionat un astfel de deficit, chiar dacă pentru economia globală nu avem un scenariu de recesiune, ci de evoluţie economică moderată“, a spus Horia Braun.
Prudenţă şi cumpătare
Pentru anul viitor, Braun susţine, pe de altă parte, că ar trebui să ne aşteptăm la un deficit bugetar de 4% din PIB. El a afirmat că avem cel puţin 2,5% din PIB de ajustat şi aceasta va fi tema următorului guvern, chiar dacă niciun politician nu recunoaşte aceasta.
Într-o declaraţie de principiu, postată pe site-ul Consiliului Fiscal, Dăianu afirmă că ţări cu vulnerabilităţi accentuate de politici fiscale pro-ciclice, deficite externe şi creşterea îndatorării, alimentate de mişcarea neîngrădită a capitalurilor şi de insuficienţa mijloacelor macroprudenţiale, au suferit corecţii dureroase după anul 2009. Această realitate reclamă prudenţă şi cumpătare în politicile economice manifestate în domeniul fiscal-bugetar, prin acumularea de spaţiu fiscal.
