Institutul Internațional pentru Orientul Mijlociu și Studii Balcanice (IFIMES) din Ljubljana, Slovenia, analizează în mod regulat evoluțiile din Orientul Mijlociu, Balcani și din întreaga lume. În urma organizării summitului UE-Balcanii de Vest de la Tirana la 6 decembrie 2022, IFIMES a făcut o analiză a situației politice actuale din Balcanii de Vest.
Summitul Uniunea Europeană (UE) – Țările din Balcanii de Vest[2] a fost organizat la 6 decembrie la Tirana. A fost o oportunitate de a discuta rezolvarea comună a problemelor apărute ca urmare a invaziei ruse asupra Ucrainei, intensificarea dialogului politic și a politicii de extindere, precum și consolidarea securității și consolidarea rezistenței la interferența străină, soluționarea provocărilor. puse de migrație, lupta împotriva terorismului și crimei organizate. Summitul a fost organizat la două luni după summitul informal al țărilor membre ale Comunității Politice Europene de la Praga, la care au participat toate țările europene, cu excepția Rusiei și Belarusului.
La sfârșitul UE-Balcanii de Vest, participanții au adoptat declarația[3] care avertizează că escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol pacea și securitatea europeană și globală și subliniază importanța parteneriatului strategic dintre UE și UE. Regiunea Balcanilor de Vest. Declarația prevede, de asemenea, că UE își reconfirmă angajamentul deplin și neechivoc față de perspectiva aderării la Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest. Acesta îndeamnă țările din Balcanii de Vest să urmărească alinierea deplină la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE și să acționeze în consecință, inclusiv cu privire la măsurile restrictive ale UE. UE i-a felicitat pe acei parteneri din Balcanii de Vest care își demonstrau deja angajamentul strategic în această privință prin alinierea pe deplin la PESC a UE și i-a încurajat pe cei care nu au făcut acest lucru să urmeze exemplul.
Aceasta a fost prima dată când summit-ul a fost organizat în regiunea Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, cel mai mare eveniment din regiune este cel din octombrie 2021 de la Belgrad, când a fost organizat Summitul de Nonaliniere pentru a marca cea de-a 60-a aniversare a Mișcării și la acesta au participat delegații din peste 120 de țări.
Confruntarea cu consecințele și nu cu cauzele crizei
Invazia rusă asupra Ucrainei a provocat cea mai mare criză de securitate din Europa de la al Doilea Război Mondial și a dus la crize energetice și alimentare. La summitul de la Tirana, UE a promis asistență țărilor din Balcanii de Vest în valoare de un miliard de euro pentru atenuarea consecințelor crizei energetice. UE nu a oferit o soluție la criza din Ucraina, nu se ocupă de cauzele crizei din Ucraina, ci de consecințele acesteia, care afectează nu doar UE, ci întreaga lume. Acest lucru a dus la tulburări în întreaga lume și la cea mai mare criză a ordinii globale ONU, care a fost instituită ca o consecință a celui de-al Doilea Război Mondial și nu corespunde timpurilor și relațiilor moderne din lume.
Războiul din Ucraina a provocat perturbări în comerț și investiții în întreaga lume, a afectat producătorii de automobile din Europa, industria hotelieră în destinații turistice, importul de alimente și energie. Deși cei defavorizați din lume, care cheltuiesc o mare parte din venituri pentru nevoile lor de bază, sunt cei mai afectați, nu există o singură țară, regiune sau industrie care să fi rămas neatinsă de aceste tulburări. Războiul și sancțiunile au dus la întreruperea comunicațiilor de transport cheie între Rusia și Ucraina și restul lumii, perturbând astfel comerțul mondial în context mai larg. Legăturile de transport rusești cu porturile europene au fost întrerupte, iar exportul de mărfuri către alte destinații este limitat.
Analizele indică faptul că companiile vor reevalua riscurile geopolitice și că producția va fi mutată din țările identificate ca riscante, ceea ce va remodela într-o oarecare măsură lanțurile comerciale globale și afacerile globale în general. În același timp, aceasta va fi o oportunitate majoră de dezvoltare pentru țările din Balcanii de Vest.
Influența Rusiei este o amenințare majoră pentru Balcanii de Vest
Influența Rusiei în Balcani devine o amenințare majoră pentru Occident, care neglijase această regiune prea mult timp. Deocamdată Rusia este consumată de agresiunea Ucrainei. Președintele rus Vladimir Putin se salvează pe sine și imperiul său. Balcanii de Vest sunt pusi în așteptare. „Putinienii” din regiune așteaptă semnalul să acționeze.
Un posibil conflict în Balcanii de Vest nu ar fi un conflict local, ci un conflict european care ar include UE. Și anume, lumea unipolară (SUA) precum cea din anii 90 ai secolului trecut nu mai există, în timp ce lumea modernă este policentrică și există actori gata să dea „pe foc” Europei.
Analiștii consideră că Serbia, ca țară cea mai influentă din regiune, are un loc aparte în relațiile regionale și în perspectiva europeană, deoarece fără o Serbie europeană nu pot exista Balcani europeni. Serbia se află la o răscruce. Întrebarea care trebuie pusă este dacă UE dorește Serbia într-o alianță cu Rusia și China, care atrag Serbia în interesele lor geopolitice, militare și economice, sau UE dorește să ajute Serbia să devină un membru cu drepturi depline al UE. În acest caz, depinde de UE, care ar trebui să ajute Serbia și să înceteze cu condiționarea constantă a acestei țări din Balcani. UE este responsabilă pentru fiasco-ul dialogului dintre oficialul Belgrad și Pristina. Incidentele și blocadele constante, care sunt atribuite predominant guvernului de la Pristina, nu reprezintă un bun punct de plecare pentru a ajunge și a semna un acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic privind normalizarea relațiilor și dezvăluie adevărata stare a relațiilor în cadrul UE.
Christopher Hill[4], ambasadorul SUA în Serbia, a declarat că Serbia se află într-o situație specifică în ceea ce privește introducerea de sancțiuni în Rusia, în principal din cauza dependenței sale majore de energia rusă și că imaginea de ansamblu este prea complexă pentru a spune pur și simplu „alăturați-vă”. sancțiunile”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
