Coronavirusul nu cunoaște granițe și își alege victimele fără a ține cont de considerente politice, religioase, etnice sau rasiale. Lupta cu acest virus necesită acțiuni coordonate la nivel regional și internațional.
Conform datelor furnizate de statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în Republica Islamică Iran, în perioada 3 ianuarie 2020 – 25 august 2021, au existat 4.756.394 cazuri confirmate de COVID-19 cu 103.357 decese.
Iranul, la 24 august 2021, a raportat 709 de decese din cauza COVID-19 in 24 de ore, un număr record; cea mai afectată țară din Orientul Mijlociu se confruntă cu un al cincilea val de infecții produse de varianta Delta, foarte contagioasă. Ministerul Sănătății a declarat că numărul total de noi infecții pe parcursul a 24 de ore (la acea dată) a ajuns la 40.623 de cazuri.
Trebuie menționat faptul că, în baza elaborării de către Worldometer a celor mai recente date ale Națiunilor Unite din data de miercuri, 25 august 2021, populația actuală a Republicii Islamice Iran este de 85.222.595. Populația Iranului la jumătatea anului 2020 era estimată la 83.992.949, conform datelor ONU.
Tot conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la data de 15 august 2021 în Iran fuseseră administrate în total 19.894.523 doze de vaccin: aproximativ 12 milioane doze de vaccin Sinopharm din China; 4 milioane doze vaccin Oxford – AstraZeneca; un milion doze vaccin COVIran Barekat, dezvoltat de grupul industrial iranian Shifa Pharmed din Teheran. Restul include doze de Sputnik V din Rusia și Covaxin din India. Se administrează peste jumătate de milion de doze pe zi.
Există 4,8 milioane de persoane complet vaccinate, ceea ce echivalează cu 5,3% din populația Iranului, iar aproximativ 17% din populația Iranului, de aproximativ 85 de milioane, au primit prima lor doză de vaccin COVID-19.
În aceste condiții, Republica Islamică Iran se confruntă cu obstacole și limitări serioase care decurg din aproape trei ani de sancțiuni ilegale cuprinzătoare, politici de presiune maximă și abuzuri sistematice din partea guvernului SUA. Din mai 2018, SUA a impus mai multe rânduri de sancțiuni împotriva națiunii și guvernului iranian. Aceste sancțiuni au provocat economiei iraniene daune directe de mai mult de 200 de miliarde de dolari, deși contraveneau în mod clar acordurilor internaționale, rezoluțiilor ONU și dreptului internațional, inclusiv Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) și Rezoluției 2231 a Consiliului de Securitate al ONU.
Nicio țară nu poate gestiona singură această criză uriașă și periculoasă, mai ales dacă țara respectivă, precum Iranul, s-a confruntat deja cu dificultăți în accesarea piețelor financiare internaționale din cauza sancțiunilor ilegale ale SUA și, ca atare, dacă aprovizionarea cu bunuri necesare trebuie să facă față numeroaselor probleme. Nu există nicio îndoială că, în fața unei epidemii globale periculoase, Teheran și Isfahan nu
sunt departe de București, Cluj, Paris, Londra și New York, și orice politică ce slăbește structura economică, slăbește și sistemul medical și limitează resursele financiare în contextul gestionării unei crize, și ca atare ar putea avea un impact direct asupra luptei împotriva epidemiei din alte țări.
Sancțiunile SUA împotriva Iranului și respectarea excesivă a sancțiunilor SUA de către companii non-americane, inclusiv europene, nu este doar ilegală și contrară Rezoluției Consiliului de Securitate, dar are și consecințe umane. Efectele umanitare le resimt nu numai iranienii, ci și oamenii din regiune și din țările vecine, inclusiv cele trei milioane de refugiați din Afganistan.
După săptămâni în care s-a înregistrat un trend descendent al numărului de pacienți cu coronavirus în Iran, în ultimele două luni, din cauza răspândirii rapide a variantei Delta și a lipsei accesului la vaccin, numărul persoanelor infectate a început să crească. Această creștere este predominantă în special în rândul persoanelor care nu au fost încă vaccinate, în principal din cauza impedimentelor internaționale cu care se confruntă Iranul, atât lipsa resurselor financiare, cât și restricții privind accesul la activele blocate în străinătate sau lipsa de dorință a instituțiilor financiare de a colabora cu Iranul.
Iranul se află sub sancțiuni politice și economice extreme impuse de SUA din mai 2018. După mulre suișuri și coborâșuri, în 2015, semnarea unui acord între Iran și membrii Consiliului de Securitate al ONU (cunoscut sub numele de Planul de Comun și Cuprinzător de Acțiune sau JCPOA) a dus la ridicarea a aproape tuturor sancțiunilor economice și financiare. După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, sancțiunile se reinstituie după retragerea unilaterală a SUA din JCPOA în mai 2018. Ca atare, s-a dat startul unei noi serii de sancțiuni impuse de SUA cu scopul de a stopa veniturile internaționale ale Iranului. Sancțiunile împotriva sistemului bancar iranian au condus, de asemenea, la apariția unei unei întregi game de limitări și restrângeri în domenii precum comerț, porturi și transport maritim, asigurări și activități antreprenoriale care, în consecință, afectează accesul la servicii medicale și de sănătate. Într-un studiu realizat de Amir Abdoli, profesor al „Jahrom University of Medical Sciences” și intitulat Iran, sancțiuni și criza COVID-19[1] se arată cum, din cauza restricțiilor impuse sistemului bancar al Iranului, achiziționarea de materii prime pentru sinteza medicamentelor, precum și de echipamente și consumabile medicale pentru spitale și centre de sănătate este limitată. Iranul are, de asemenea, restricții pentru importul unor echipamente esențiale de înaltă tehnologie ca urmare a sancțiunilor, inclusiv echipamente de testare (de exemplu, PCR în timp real și aparate cu raze X) și unele echipamente de spital necesare pentru paturile din unitățile de îngrijire pentru coronarieni/ terapie intensivă cardiacă și unități ATI. Deși unele dintre echipamentele individuale de protecție – EIP (de exemplu, măști faciale, dezinfectanți și
antiseptice etc.) sunt produse acum în Iran, țara se confruntă, din cauza sancțiunilor, cu dificultăți în ce privește furnizarea de teste de înaltă tehnologie și echipamente de spital.
Sancțiunile au produs deficite importante de medicamente și produse farmaceutice în Iran. Deși unele medicamente (de exemplu, remdesivir, dexametazonă și interferon beta), care au avut rezultate promițătoare împotriva COVID-19, sunt acum produse sau disponibile în Iran, numărul crescut de pacienți spitalizați a condus la lipsa unora dintre aceste medicamente. dar și la lipsa unor medicamente necesare pentru tratarea bolilor cronice netransmisibile (BNC) și a persoanelor în vârstă. Chiar înainte de izbucnirea COVID-19, Iranul avea dificultăți în furnizarea de medicamente pacienților săi. Sancțiunile impactează, de asemenea, și cercetările științifice ale savanților iranieni.
Raportorul special al ONU pentru Iran a cerut reducerea sancțiunilor SUA împotriva Iranului, declarând într-un raport că sancțiunile SUA au afectat sectorul medical din Iran. „Guvernul s-a confruntat cu dificultăți semnificative în ceea ce privește ținerea sub control a virusului, în parte din cauza slăbirii sistemului național de asistență medicală și a economiei în general”, se menționează în raportul care citează observațiile raportorului special al ONU, Javaid Rehman, adăugând că Secretarul General al ONU a împărtășit aceleași preocupări.
Iranul a cerut SUA să ridice sancțiunile din motive umanitare încă de anul trecut, dar fostul președinte american, Donald Trump, a răspuns și mai dur, introducând în jur de 50 de noi măsuri pentru a spori controlul asupra Iranului. Organizațiile umanitare, inclusiv Human Rights Watch, au desfășurat campanii în favoarea Iranului, cerând SUA să reducă sau să ridice sancțiunile pentru a asigura accesul la resursele esențiale.
Abia pe 17 iunie 2021, noua administrație americană a autorizat anumite activități pentru a răspunde pandemiei COVID-19, printr-o licență eliberată de Departamentul Trezoreriei SUA și semnată de Bradley T. Smith, Director interimar al Biroului de Control al Activelor Străine. Documentul, referitor la „Regulamentele privind tranzacțiile și sancțiunile iraniene”, autorizează anumite activități, cum ar fi exportul de bunuri și tehnologie pentru utilizarea în vederea prevenirii, diagnosticării sau tratamentului COVID-19, importul sau tranzacțiile în anumite bunuri conexe COVID-19, și exportul / importul de servicii legate de prevenirea, diagnosticarea sau tratamentul COVID-19.
Prin urmare, Iranul este una dintre țările care au fost deosebit de puternic afectate de pandemia de COVID-19, aceasta fiind afectată, în același timp, și de sancțiuni politice și economice.
