Peste 40% dintre români au declarat, la sfârşitul anului 2015, că intenţionează să realizeze o tranzacţie pe piaţa imobiliară, în creştere cu 4,2% faţă de nivelul consemnat în 2014. Creșterea interesului românilor pentru zona imobiliară a fost generată aproape exclusiv de achiziţia de proprietăţi, în vreme ce segmentul de închirieri a rămas relativ stabil.
„În raport cu anii trecuţi, conform unui studiu realizat de Imobiliare.ro, creşte ponderea celor care au o nevoie imobiliară imediată şi care vor să o soluţioneze în mai puţin de o lună. Aproape 41% dintre cei interesaţi să cumpere au deja o locuinţă. Preţul rămâne cel mai important criteriu de alegere a proprietăţii, în timp ce vechimea imobilului contează pentru 21,4% dintre respondenţi. Mediul online îşi consolidează rolul ca sursă principală de informare, chiar dacă reţelele sociale nu capitalizează deocamdată la acest capitol“, spune Adrian Erimescu, directorul general Imobiliare.ro.
Dintre cei care au recunoscut că au o nevoie imobiliară activă, mai mult de jumătate, respectiv 55,2%, îşi doresc să cumpere o locuinţă, în timp ce 23,2% au nevoie să vândă. Pe de altă parte, 11% dintre respondenţi vor să dea o proprietate în chirie, restul de 10,6% fiind interesaţi să ia în chirie.
În ceea ce priveşte timpul alocat pentru încheierea unei tranzacţii, 43,5% aşteaptă să-şi rezolve problema imobiliară într-un interval mai mare de şase luni. La polul opus, 19,7% vor o tranzacţie imobiliară urgentă, pe care sunt nevoiţi să o realizeze în mai puţin de o lună. Dintre potenţialii cumpărători, 38,3% s-ar afla la achiziţia primei lor locuinţe, în timp ce 40,7% au deja o casă, dar îşi doresc una nouă. Restul de 21% ar vrea să cumpere un imobil pentru a-l închiria. Aproape 40% dintre respondenţii din această categorie intenţionează să facă plata cash pentru imobilul vizat, în timp ce aproximativ 60% declară că vor contracta un credit bancar.
În locuinţele ce urmează a fi achiziţionate vor locui cu precădere cupluri sau familii tinere, formate din două (46,5% din cazuri) sau trei persoane (26,6%). Doar 11,8% dintre cei intervievaţi urmează să locuiască singuri în imobilul cumpărat, iar 10,5% au patru sau mai mulţi membri în familie.
Preţul este în continuare factorul cu cea mai mare greutate în decizia potenţialilor cumpărători, fiind luat în calcul de 76,9% dintre aceştia. Pe locul al doilea se situează zona (53,7%), urmată de confortul imobilului (36,6%), de apropierea de utilităţi (33,7%) şi de vechimea imobilului (21,4%).
Mediul online rămâne cea mai importantă sursă de informare, urmat de recomandările cunoştinţelor şi prietenilor. 25,6% dintre respondenţi consideră că agenţiile imobiliare reprezintă o sursă importantă de informare. Site-urile imobiliare reprezintă sursa de informare în care românii au cea mai mare încredere (50,5%), urmate de recomandările cunoştinţelor şi prietenilor (44,5%) şi agenţiile imobiliare (37,7%).
Băncile au înțeles mesajul
Mai multe bănci din România oferă potenţialilor clienţi dobânzi pentru creditele imobiliare standard la un nivel sub cel practicat în cadrul programului Prima Casă. BCR, BRD şi CEC Bank au marje similare sau mai mici decât cele impuse de programul guvernamental. Mai clar, în timp ce în programul Prima Casă dobânda ajunge la ROBOR 6M+ 2,3%, CEC Bank are pentru ambele tipuri de credit o marjă de 1,9% în timp ce BRD adaugă la dobânda medie o marjă de 2%. Pe piaţă mai sunt încă disponibile şi credite în euro cu avans redus. Astfel, BRD cere un avans de doar 5% pentru un credit în euro a cărui dobândă este echivalentă cu EURIBOR+4,5%. Creditul Prima Casă păstrează încă avantajul avansului de doar 5%, însă are marele dezavantaj al sumei limitate la 57.000 de euro. În plus, românii care au deja un apartament mai mare de 50 de metri pătraţi nu se pot califica în programul guvernamental.
Pentru un credit de 255.000, sau echivalentul a 57.000 de euro (plafonul maxim la Prima Casă), luat pe 30 de ani, clienţii BCR ar plăti, în acest moment, o rată de 1.181 de lei prin creditul standard şi de 1.310 lei prin creditul garantat de stat. În cazul CEC Bank, rata lunară la creditul Prima Casă ajunge la 1.200 de lei, în timp ce împrumutul standard presupune o rată de 1.290 de lei. Diferenţele vin din comisioanele mai mari în cazul creditului standard. BRD impune o rată de 1.140 de lei pentru creditul garantat şi de 1.150 de lei pentru cel standard, potrivit datelor conso.ro.
Ce locuințe vor românii
Unul din cinci clienţi ai BCR, care a accesat un credit pentru locuinţă, a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj. Decizia a fost influenţată de structura fondului locativ, oferte şi preţuri, dar şi de priveliştea oferită de locuinţă. În acelaşi timp, aproape jumătate (45%) au ales un apartament cu două camere. “Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi”, a declarat Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR).
În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate. Potrivit unui studiu al băncii, 67,5% din cumpărători au ales un etaj intermediar, iar 13,1% au preferat parterul.
Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care le revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou. La nivel naţional, 45% din împrumuturi au avut ca destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar peste 13% pentru o casă sau o vilă. La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).
În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% din clienţi, iar cu persoane în întreţinere 18%. “Aproape unul din zece clienţi (9%) are vârsta de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă”, a spus Mincu. Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişoara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.
Am vrea să strângem bani, dar nu avem de unde
Aproape două treimi dintre românii care economisesc vor să pună deoparte cel puţin la fel de mult în viitor şi tot mai mulţi vor să-şi majoreze economiile. Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii în ECE atât în privinţa sumei medii pe care o pun deoparte, cât şi a creşterii economiilor lunare. Austriecii economisesc în medie 181 de euro lunar, cu 11 euro mai mult decât anul trecut, în timp ce slovacii pun deoparte 90 euro în fiecare lună, cu 2 euro peste nivelul din 2012, arată o analiză a revistei Capital. Astfel, aproape jumătate dintre austriecii care economisesc se declară satisfăcuţi cu privire la suma pe care o pun deoparte, cel mai mare grad de satisfacţie înregistrat în ECE. Totodată, în Slovacia, ponderea populaţiei care se consideră mulţumită de economiile realizate a înregistrat cea mai mare creştere faţă de 2012, de 7 puncte procentuale. “Austriecii economisesc de două ori mai mult decât slovacii. Cu toate acestea, având în vedere că venitul anual mediu al austriecilor este de peste patru ori mai mare decât al slovacilor, rezultatul este surprinzător“, a declarat Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group Bank.
În România şi Serbia, gradul de penetrare a produselor de economisire este încă redus; doi din cinci români preferă să economisească fără a utiliza produsele din sectorul financiar. Doar unu din cinci români şi mai puţin de unu din zece sârbi care economisesc folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, spre deosebire de unu din doi cehi şi slovaci. “Situaţia ne arată că există încă potenţial pentru produse bancare în ECE, în special în Europa de Sud-Est“, consideră Peter Bosek.Austriecii continuă să economisească preponderent prin utilizarea carnetelor de economii (81%) şi produselor de economisire-creditare pentru locuinţe (66%). În Balcani se observă o diferenţă regională privind preferinţele de economisire: aproape unu din doi sârbi şi doi din cinci români care economisesc pun bani deoparte în numerar, acasă sau într-un seif, în timp ce 80% din croaţii care economisesc aleg un produs financiar.
În toate ţările analizate în cadrul Barometrului Erste Group privind economisirea, persoanele care economisesc pun bani deoparte în principal pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situaţii neprevăzute, acordând prioritate şi economiilor pentru pensie sau pentru achiziţii mai mici şi mai mari.
