Cu afaceri concentrate mai ales pe zona auto, asigurătorii români au încheiat anul trecut cu o uşoară scădere sau, cel mult, la un nivel similar cu anul 2012, estimează specialiştii. Anul 2014 ar putea aduce totuşi o creştere semnificativă, una dintre surse putând fi poliţele pentru locuinţe.
„Estimările noastre arată că asigurătorii au realizat un volum de prime brute subscrise de peste 1,6 miliarde de lei pe segmentul asigurărilor generale în ultimul trimestru din 2013”, spune vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Corneliu Moldoveanu. Pe zona asigurărilor de viaţă, rezultatele sunt însă mai puţin pozitive. „Nu aceeaşi situaţie o întrevedem în sectorul asigurărilor de viaţă, unde, odată cu finele anului 2013, considerăm că se va înregistra o creştere a subscrierilor aferentă lunii decembrie, dar care nu va putea să compenseze scăderea din trimestrul 3, astfel încât, per total, asigurările de viaţă aferente anului 2013 vor înregistra un trend descendent”, a spus Moldoveanu, în cadrul unui eveniment de specialitate.
Stagnare sau uşoară scădere
Potrivit acestuia, din analiza datelor cumulate aferente primelor 11 luni ale anului 2013, rezultă un volum al primelor brute subscrise pentru cele două categorii de asigurare de 7,45 miliarde de lei, înregistrându-se o scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. Asigurările generale cu prime brute subscrise în valoare de 5,93 miliarde lei reprezintă 79,56% din totalul primelor brute subscrise în piaţa asigurărilor şi sunt în creştere cu 0,97% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. „Asigurările de viaţă, cu un volum al primelor brute subscrise de 1,52 miliarde lei, înregistrează o scădere cu 7,99%, faţă de primele 11 luni ale anului 2012. 96,04% din totalul subscrierilor aferente asigurărilor de viaţă este aferent produselor de asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare şi a asigurărilor de viaţă şi anuităţi, care sunt legate de fonduri de investiţii, ambele în scădere cu 6,07% şi, respectiv, 11,52%, faţă de perioada similară a anului 2012“, a explicat Corneliu Moldoveanu. Vicepreşedinte ASF a spus că, în 2014, se estimează o creştere economică de 2,5% şi că ar fi bucuros dacă şi piaţa asigurărilor ar înregistra o creştere similară.
Cum stăteau companiile după nouă luni din 2013
Topul primelor cinci societăţi de asigurare din România a rămas aproape neschimbat după primele nouă luni din acest an. Cu o creştere de 2% a primelor, Astra îşi consolidează poziţia de lider. Brokerajul este şi el pe creştere. Primele brute subscrise de societăţile de asigurare locale, în perioada ianuarie-septembrie 2013, au fost de 6,174 mld. lei (1,4 miliarde euro), în creştere cu 0,1% faţă de primele 9 luni ale anului 2012 (6,168 mld. lei). Aceste valori consemnează practic o stagnare a subscrierilor însă este de remarcat că cele mai mari zece societăţi de asigurare şi-au majorat cota de piaţă la peste 80% adepăşind în premieră pragul de 5 miliarde de lei în prime brute subscrise. Topul asigurătorilor rămâne, pe podium, acelaşi ca după primele şase luni din an, cu Astra pe primul loc, în creştere cu 2%, Allianz-Ţiriac pe doi, în creştere cu 2%, şi Omniasig VIG pe trei, după o scădere amplă de 20%, potrivit datelor ZF. Urmează Groupama, Uniqa (surpriza topului), ING, Asirom, Euroins, Carpatica (după o creştere de nu mai puţin de 73%) şi Generali. Stagnarea din primele trei trimestre din 2013 a fost cauzată în principal de scăderea cu 4,49% a asigurărilor de viaţă (până la 1,234 mld. lei – 279,93 milioane euro), pe fondul unei creşteri de doar 1,31% pe non-life.
Intermedierea contează
Valoarea primelor de asigurare intermediate de brokeri a avut, în primele nouă luni din 2013, ponderea majoritară în totalul pieţei, ceea ce înseamnă că intermediarii au vândut, în premieră, mai mult decât au făcut-o societăţile de asigurare în mod direct. Astfel, piaţa asigurărilor din România a consemnat o premieră după primele nouă luni din 2013. Gradul de intermediere a crescut cu aproape 10 puncte procentuale, la 52,62%, ceea ce înseamnă că brokerii au vândut mai mult decât au făcut-o companiile în mod direct. Gradul de intermediere este calculat ca raport între valoarea primelor intermediate şi valoarea primelor subscrise. Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, brokerii au intermediat prime de 3,24 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de primele nouă luni din 2012. Ca o consecinţă, veniturile intermediarilor au urcat şi ele la peste 590 de milioane de lei. Dominaţia brokerilor este un fenomem normal în ţările cu tradiţie în asigurări. În Europa, ponderea primelor intermediate depăşeşte, pe medie, 60%.
Potenţial uriaş în zona asigurărilor de locuinţă
O zonă unde societăţile de asigurare pot creşte însă semnificativ este asigurarea locuinţei. Potrivit ultimelor date disponibile, majoritatea judeţelor din ţară au un deficit semnificativ din acest punct de vedere fapt care poate fi transformat într-o oportunitate de către asigurători. La 31 octombrie 2013, 64,6% se regăseau în mediul urban, iar din punctul de vedere al tipului locuinţei, 78,6% erau aferente celor de tip A. În judeţul Galaţi, de exemplu, afectat recent de un „roi de cutremure“, fenomen caracterizat prin producerea de seisme de intensitate scăzută şi o frecvenţă foarte ridicată, s-a înregistrat o creştere importantă a poliţelor PAD active în ultima lună, de la 12.080 în august 2013 şi 12.919 în septembrie 2013, la 17.418 de asigurări obligatorii de locuinţă raportate în octombrie.
De altfel, cei mai săraci locuitori ai României (în Vaslui, salariul mediu reprezintă doar 66% din media pe ţară) sunt şi cei mai vulnerabili în caz de calamitate. Expunerea la cutremur este catalogată de specialişti ca „foarte mare“, iar cea la inundaţii drept „mare“, însă acoperirea prin asigurare este cea mai mică din ţară. La finele lunii iunie 2013, valoarea primelor brute subscrise în judeţul Vaslui pe categoria asigurărilor de incendii şi calamitate era de doar 3,1 milioane lei, potrivit datelor furnizate de ASF. Înseamnă că în întreg judeţul există doar aproximativ 22.000 de poliţe valide.
Cu alte cuvinte, doar 15% din gospodăriile populaţiei (raportate la ultimul recensământ) beneficiază de o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor, fie ea obligatorie sau facultativă. Într-o situaţie similară se află şi judeţul Teleorman, unde, deşi nivelul de asigurare este ceva mai mare, mergând spre 18% din totalul locuinţelor, riscurile sunt chiar mai importante decât în Vaslui. Teleormănenii au cel mai ridicat nivel de risc atât în ceea ce priveşte cutremurele, cât şi în privinţa inundaţiilor. Pe podium se mai clasează judeţul Galaţi, cu risc maxim de cutremur şi inundaţii, dar cu numai 28% din locuinţe asigurate. În situaţii asemănătoare mai sunt judeţele Călăraşi, Giurgiu şi chiar Ilfov.
O situaţie specială o are Capitala, care prezintă un risc foarte ridicat în caz de cutremur, însă este ferită aproape total de eventuale inundaţii şi, în plus, beneficiază de un grad extrem de ridicat de asigurare. Jumătate din primele brute de asigurare a locuinţelor subscrise în întreaga ţară se concentrează în Bucureşti, ceea ce înseamnă peste 330 milioane de lei în subscrieri. Aceste valori arată că, de fapt, creşterile raportate de asigurători în anii trecuţi în ceea ce priveşte poliţele de calamitate sunt mai degrabă fără valoare pentru masa populaţiei din România, iar procentele uriaşe de acoperire prin asigurare la nivel naţional reprezintă un simplu calcul matematic. În timp ce în Bucureşti sunt asigurate practic toate locuinţele, în ţară situaţia nu este deloc roz. În cel mai bun caz, doar jumătate din locuinţe sunt asigurate, iar judeţul Sibiu nu este nici pe departe unul dintre cele mai expuse la riscurile catastrofale.
O situaţie apropiată de raportările la nivel naţional o mai regăsim în Braşov, Prahova, Timiş şi Satu-Mare, unde gradul de acoperire sare de 40%, dar şi în Cluj, Constanţa sau Bistriţa, unde ponderea locuinţelor asigurate în totalul fondului locativ se apropie de acest nivel. În restul celor 33 de judeţe ale ţării sunt asigurate sub o treime din locuinţe. Ba, mai mult, în opt din aceste judeţe, mai puţin de 20% din gospodării beneficiază de o poliţă împotriva calamităţilor.
Despre poliţa obligatorie emisă de PAID
Prima opţiune pentru a vă proteja locuinţa, de altfel obligatorie prin lege, este achiziţionarea unei asigurări de tip PAD emisă de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Asigurarea PAD costă 10 euro pe an pentru casele din chirpici şi 20 de euro pe an pentru locuinţele din materiale moderne. Despăgubeşte cu 10.000 de euro proprietarii caselor din chirpici şi cu 20.000 de euro pe ceilalţi. Acoperă riscurile de inundaţii, cutremur şi alunecări de teren. Este vândută legal de către acţionarii PAID, adică Astra Asigurări, ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, Generali, Grawe, Groupama, Gothaer Asigurări Reasigurări, Uniqa şi, mai nou, şi de către alte şapte companii care au semnat acorduri cu Pool-ul. Totuşi, asigurarea PAD nu este suficientă în condiţiile în care inundaţiile vă pot afecta, de exemplu, şi mobila din casă, iar poliţa obligatorie nu acoperă un asemenea risc. Atunci este nevoie de o asigurare facultativă.
Românii îşi fac asigurări de locuinţă
La finele lunii octombrie, portofoliul de asigurări al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor număra 534.175 de poliţe, cu 25% mai mult decât în septembrie.
La 31 octombrie 2013 erau în vigoare 534.175 de asigurări obligatorii a locuinţelor, în creştere cu circa 25% faţă de 30 septembrie şi aproape dublu faţă de 31 octombrie 2012,arată datele publicate de Pool. În medie, în luna precedentă au fost încheiate 4.675 de poliţe PAD pe zi, ritmul vânzării fiind în crştere faţă de septembrie, când s-au vândut doar 3.703 poliţe pe zi. Astfel, noile schimbări legislative influenţează pozitiv sistemul asigurărilor obligatorii de locuinţe din România. Conform modificărilor, toţi proprietarii de locuinţe au obligaţia de a încheia PAD – poliţa emisă de PAID. Mai mult decât atât, asigurările obligatorii de locuinţă pot fi încheiate şi de la companiile care nu fac parte din PAID, în baza unor protocoale de colaborare încheiate cu Pool-ul.
La sfârşitul lunii septembrie, 8 asigurători aveau încheiate astfel de protocoale: Allianz-Ţiriac, Asirom VIG, Asito Kapital, Eurolife ERB, Exim România, Fata Asigurări, Garanta Asigurări şi Omniasig VIG. Acestea s-au alăturat, astfel, celor 12 companii membre PAID care pot vinde asigurări obligatorii de locuinţa, ajungându-se, astfel, la 20 de entităţi până în momentul respectiv.
