Codruţ Olaru, ca adjunct al procurorului general, se va axa pe CONFISCAREA EXTINSĂ pentru recuperarea atât a pagubelor, cât şi a bunurilor obţinute prin infracţiuni si vrea ca procurorul general să fie membru CSAT.
Codruţ Olaru, fost şef al DIICOT, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general, s-a pierdut în amănunte în prezentarea proiectului său de management, dar e de notorietate că el este un procuror de acţiune, mai putin teoretician. Olaru s-a descurcat mai bine cu răspunsurile la întrebări, însă acestea n-au fost prea dificile ( în comparaţie cu cele puse lui Licu).
Citeşte şi Ce planuri au viitorii şefi ai parchetelor
La secţiunea întrebări, Oana Hăineală l-a întrebat, între altele, despre cooperarea internaţională, întrebare la care Olaru e expert pentru că, în calitatea de şef DIICOT, a colaborat cu toate instituţiile internaţionale de profil de la FBI la GRECO. De asemenea, Hăineală l-a întrebat despre soarta procurorilor de la combaterea criminalităţii economico-financiare şi despre profilul unui lider al parchetului.
Codruţ Olaru a spus că este necesară păstrarea procurorilor specializaţi în infracţiuni economico-financiare ( deşi în noile coduri penale nu mai există această structură) , dar că ar fi mult mai exigent pentru a obţine rezultate. Contează nu atât câţi infractori se trimit în judecată, ci CONFISCAREA EXTINSĂ.
In legătură cu profilul unui lider în Ministerul Public, Olaru spune că nu ştie ce e mai bine să fii lider sau un bun manager, dar optează pentru o îmbinare a celor două calităţi pentru a obţine rezultate concrete.”Un sef puternic are subalterni puternici” a spus Olaru. El are peste 180 de zile de concediu neefectuat, dar acest aspect il consideră secundar (spre deosebire de Niţu, care mai mult a lipsit din Parchet in perioada cat a fost adjunct al procurorului general)
George Muscalu l-a întrebat, între altele, despre competenţele Parchetelor militare, despre poliţia judiciară, despre participarea procurorilor la şedintele de judecată (procurorii judiciari).
Olaru a propus ca dubla subordonare a procurorilor militari să fie desfinţată pentru că Nu produce progres (arătând prin acest răspuns că ştie legea, spre deosebire de Niţu, care nu a ştiut de existenţa dublei subordonări faţă de CSM-Ministerul Justiţiei si faţă de Ministerul apărării). In legătură cu Poliţia Judiciară a susţinut ca ,în perspectivă, să fie o entitate distinctă în cadrul Ministerului public, coordonată de un procuror.
Procurorul judiciar ar trebui să participe la decizii cu procurorul de execuţie , care face partea investigativă, pentru a înţelege bine dosarul, scopul final fiind buna aparare a poziţiei Parchetului în faţa instanţei de judecată.
Bogdan Gabor a fost interesat de cum va colabora cu noua echipa ( Niţu şi Licu), Olaru susţinând că disponibilitatea sa este maximă, daca i se va cere. În legătură cu prejudiciile la patrimoniu, ca şi spălările de bani, unde banii au fost expatriaţi, trbuie recuperate prejudiciile statului român, a susţinut Olaru.
Florentina Gavadia a pus mai multe întrebări, înte care delegarea procurorului fără consimţământul acestuia (propunere aflată în proiectul lui Olaru). În prezent, delegarea magistraţilor se face cu consimţământul acestuia.
Olaru a spus că dacă un procuror, care la un nivel superior nu are rezultate, poate fi foarte bine să fie delegat la un parchet inferior şi că aceasta tehnică de rotire a cadrelor ar trebui aplicată şi celor cu rezultate.
Elena Hach i-a cerut clarificarea delegării fără acord, în condiţiile în care magistratul nu poate fi delegat fără acordul acestuia şi în condiţiile în care susţine că procurorul trebuie să rămână în continuare magistrat (unii politicieni au propus ca procurorii să nu mai fie consideraţi magistraţi, ci simpli funcţionari guvernamentali), precum şi motvele pentru care a susţinut ca CSM să aibă iniţiativă legislativă.
Olaru a spus că nu se elimină statutul de magistrat unui procuror fără rezultate, trimis, fără acord, la un parchet inferior pentru o perioadă şi că astfel de măsură este o formă de stimulare a activităţii acestuia.
Potrivit lui Olaru , dreptul de iniţiativă legislativă ar trebui să revină CSM, nu Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie, cum se preconizează.
Ministrul Cazanciuc l-a întrebat cum va scăpa de stocul mare de dosare cu autori necunoscuţi. Olaru a susţinut din nou delegarea forţată, preluarea poliţiei judiciare şi specializarea procurorilor ar rezolva problema dosarelor nesoluţionate de circa 60%.
Cazanciuc i-a spus lui Olaru că transferul dreptului de initiativă legilstiva la magistraţi ar politiza actul de Justiţie ( iar apropia prea mult de parlamentarii care votează legile), recomandându-i să renunţe la idee, iar iniţiativa legislativă să rămână în continuare la Ministerul Justiţiei.
Olaru a încheiat seria audierilor de azi, mâini urmând a fi audiate Laura codruţa kovesi pentru funcţia de şef DNA, Alina Bica, pentru funcţia de şef DIICOT şi Georgiana Hosu , pentru funcţia de adjunct DIICOT.
La final, în faţa presei, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a evitat să comenteze faptul că prestaţia „procurorului general” Niţu a fost cu mult sub nivelul „prim adjunctului” Licu şi a „adjunctului” Olaru, spunînd că „toti avem defecte”, dar că pe el îl interesează ca cei trei să acţioneze ca o echipă şi că este convins că Tiberiu Niţu este cel mai potrivit pentru funcţia de procuror general.
Contactaţi telefonic, multi procurori au spus ca nu vor la varful sistemului judiciar o persoană ca Tiberiu Niţu, care a dovedit, prin răspunsuri, că nu este pregătit profesional.
