Secţia de procurori, formată din Oana Schmidt Hăineală, George Muscalu, Elena Hach, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, în prezenţa ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc, a început, la ora 9.00, adierea lui Tiberiu Niţu, nominalizat , pentru a doua oară, pentru funcţia de procuror general al României.
Tiberiu Niţu s-a prezentat cu acelaşi proiect de management cu care a fost respins la prima runda de alegeri, dar la care a adaugat un capitol prin care a anunţat că susţine ca procurorii sa rămână magistraţi. Timp de 30 de minute şi-a susţinut proiectul de managemnt, dupa care au început întrebările.
Răspunsurile lui Niţu au scârţâit la întrebările Oanei Schmid Hăineala, fiind tremurînde , dar a fost sigur pe sine în răspunsurile la întrebările celorlalţi membri ai Secţiei, necontând pentru examinatori faptul că frazele candidatului erau dezlânate, tautologice, de multe ori confuze sau chiar greşite.
Oana Schmidt- Hăineală, preşedintele secţiei şi al CSM a deschis audierea lui Niţu cu o întrebare despre diferenţele dintre eficacitate şi eficienţă, ambele noţiuni fiind amintite în planul său de management.
Tiberiu Niţu a răspuns senin că „eficienţa” presupune capacitatea unui sistem de a rezolva problemele pe care le are, iar „eficacitatea presupune şi acest lucru, dar şi îndeplinirea obiectivelor pe care ţi le-ai propus. Şi în informările Comisiei Europene se folosesc ambele noţiuni, când eficacitate, când eficienţă” a argumentat Niţu.
Oana Hăineală i-a explicat că intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă are ca efect desfiinţarea secţiilor de parchet maritime, NECUNOSCUTĂ de Niţu.
Tiberiu Niţu a găsit o replică rapid: „Vom face o analiză împreună (cu ceilalţi procurori) şi vom găsi soluţia cea mai bună”.
Preşedintele CSM i-a pus şi o întrebarea care l-a pus la colţ pe Niţu şi anume „La procedura anterioară aţi primit un aviz negativ de la Secţia pentru procurori. Ce anume s-a schimbat de atunci?”
Tiberiu Niţu, mai sigur pe sine şi simţindu-se bine ( probabil şi datorită absenţei lui Daniel Morar, care nu mai este membru CSM) a găsit răspunsul: „Eu consider că am îmbunătăţit proiectul şi am aprofundat problemele discutate la interviul anterior. Mi le-am însuşit în proiect şi voi încerca să le dezvolt împreună cu dumneavoastră. Nu-mi propun nimic de unul singur. Toţi procurorii din România suntem o mare echipă”.
Intrebările celorlalţi membri ai Secţiei, George Muscalu, Bogdan Gabor, Florentina Gavadia , Elena Hach şi chiar ale ministrului Cazanciuc nu i-au pus probleme lui Niţu, iar răspunsurile au fost prompte, împănate cu fraze dezlânate, tautologice, FĂRĂ a fi taxate de examinatori.
Candidatul părea că întrebările îi sunt familiare. Unele răspunsuri au chiar şi confuze şi de-a dreptul greşite, dacă ar fi să amintim bâlbâielile despre rolul poliţiei judiciare şi locul ei în structura actului de procedură penală sau despre distribuirea resurselor umane sau despre dubla subordonare a procurorilor militari.
Greşelile lui Niţu de la audierea de azi, depistate de un profesor de Drept Penal
Potrivit specialistului consultat de RL, dar care a preferat să-şi păstreze anonimatul, Niţu a dat dovadă că NU cunoaşte că la distribuirea resurselor umane trebuie să se aibă in vedere volumul de muncă de la parchete si instante, neavînd cunoştinte de management de personal ( întrebarea a fost pusă de Oana Hăineală).
De asemenea, Niţu, prin răspunsurile sale, a demonstrat că NU cunoaşte că Parchetele Militare au dublă subordonare : atât faţă de CSM-Ministerul Justiţiei, cît şi faţă de Ministerul Apărării, evoluţia în carieră ( gradele de ofiţeri) fiind aprobate-date de Ministerul Apărării Naţionale.
O altă mare greşeală a lui Niţu e legată de întrebarea cu privire la Statutul Magistratului în care partea liberală din USL susţine ca procurorul să nu mai fie magistrat, despre care candidatul a răspuns că e o falsă problema, ca e fost doar asa un curent de opinie care s-a stins.
La ieşirea de la audieri, Niţu a declarat vesel că e foarte mulţumit de evoluţia sa în faţa Secţiei de procurori.
Reamintim ca la precedenta audiere, când a fost propus de ministrul Justiţiei de atunci, Mona Pivniceru, Niţu a fost arogant, a greşit răspunsuri la întrebări, dar a fost taxat de examinatori ( între care şi Daniel Morar), astfel că erorile sale din răspunsuri au fost evidente pentru spectatorul neavizat. Atunci, el a primit aviz NEGATIV de la secţia de procurori, iar preşedintele ţării a refuzat să-l numească, motivând că nominalizarea sa NU a fost TRANSPARENTA.
Astăzi au lipsit reactiile examinatorilor la greşelile lui Niţu. De asemenea, Niţu nu a fost propus printr-o selecţie TRANSPARENTĂ, aşa cum a cerut, data trecută, prşedintele ţării, ci prin ASUMAREA politică a ministrului interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta.
Audierile candidaţilor pentru funcţiile de procuror general si adjuncţii săi au loc astăzi la secţia de procurori a CSM şi sunt transmise în direct, online, pe adresa www.csm1909.ro
––
Opinia specialistului : „Bogdan Licu ar fi un procuror general mai bun decât Tiberiu Niţu”
Bogdan Licu, propus pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general, a dat răspunsuri aplicate la întrebările dificile ale Oanei Hăineală, ale lui George Muscalu si ale Elenei Hach.
Întrebările dificile ale lui Muscalu şi Hach se potriveau mai degrabă lui Tiberiu Niţu, care, prin comparaţie, a fost menajat de cei doi, spun specialistii consultati de RL.
Pentru Licu, Mecanismul de cooperare şi Verificare trebuie să continue deoarece este benefica pentru România. Nota lui Licu pentru activitatea de până acum a Parchetului General ( condus de Codruţa Koveşi si apoi de Daniel Morar) este de 9,5.
Licu i-a spus ministrului Justiţiei (care l-a întrebat de ce a dat aşa o notă mare Parchetului General) că trebuie menţinute standardele de pînă acum, care au dat rezultate, şi că trebuie să se dea asigurări că nu va fi nici un regres.
Secţia de procurori a reluat audierile cu Bogdan Licu, propunerea pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general. Ministrul Cazanciuc a tuşat faptul că Licu , în ultimii ani, nu a avut activitate efectivă de procuror investigator deoarece a fost membru CSM şi acum lucrează la Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor.
După ce şi-a prezentat proiectul de management, Oana Hăineală a deschis seria de întrebărilor. Preşedintele CSM i-a cerut candidatului Licu să facă diferenta dintre manageri şi lideri
Răspunsul lui Licu a fost aplicat, scurt şi clar :managerul administreaza problemele, liderul adună oameni în jurul unor valori comune, pe care să le valorifice în anumite domenii, dând şi un citat „managerul se formeaza, liderul se naşte”, dar a spus că nu poate da exemple de lideri.
Hăineală l-a mai întrebat şi ce părere are despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cum îi vede evoluţia şi eficienţa pentru sistemul nostru judiciar.
Candidatul Licu a fost şi aici extrem de aplicat. El a spus „este inpropriu să spunem că MCV ne-a fost impus ( de Comisia Europeana-nn) , pentru că noi ni le-am asumat şi eu consider că este benefic pentru RomÂnia deoarece prin acest mecanism s-a reformat sistemul judiciar si s-au adaptat practicile din România cu cele ale statelor cu democraţii consolidate”.
Potrivit lui Licu, este necesară continuarea MCV, pentru că spre exemplu, „ni s-a atras atenţia că pe achiziţiile publice, problemele nu sunt rezoltate, iar cei de la Comisia Europeană au dreptate. E o zonă care trebuie îmbunătăţită”.
George Muscalu: întrebări grele, între care despre promovări, despre accesul documente clasificate
La întrebarea lui George Muscalu despre simplificarea promovării în funcţiile de conducere în parchete, Licu a spus că dacă se respectă actualele grile, pot fi promovaţi şi procurori cu probleme de integritate dacă acesta e singurul candidat. că în afară de probe scrise, de specialitate, trebuie să existe şi un interviu în faţa CSM.
La întrebarea despre accesul la documente clasificate, Licu a atras atenţia că trebuie generalizată practica de la DNA, unde exista un registru special pentru a se împiedica disiminarea către presă sau infractori a informaţiilor clasificate, practică preluată de curând şi de DIICOT.
In materia activitatii judiciare a procurorilor, Licu a susţinut că procurorul de şedinţă este imaginea Parchetului in fata opiniei publice, dar aceştia au multe probleme din cauza supraaglomerarii. „DNA are secţie judiciară si s-a rezolvat problema. Acum se rezolvă similar şi la DIICOT, dar la celelate instanţe ar putea chiar procurorul anchetator să intre în instanţa deoarece acesta are avantajul că el cunoaste cel mai bine dosarul”.
Bogdan Gabor l-a întrebat, între altele, dacă el crede ca această nouă echipă ( cu Tiberiu Niţu în frunte-nn) va avea succes.
LICU a dat răspunsuri care i-au cam periat pe ministrul Justiţiei şi pe politicieni. El a spus că e convins că va putea colabora cu Tiberiu Niţu şi Codruţ Olaru (propus ca adjunct) , crede ca e o echipă bună, altfel n-ar fi candidat. El a mai precizat că va colabora şi cu Ministerul Justiţiei, şi se bucură ca ministru e un procuror si, de asemenea, crede şi în colaborarea cu politicienii pentru noile coduri penale.
Elena Hach l-a băgat în corzi pe Licu, aşa cum a procedat şi Muscalu
Cea care l-a băgat cel mai tare în corzi pe Bogdan Licu a fost Elena Hach, prin mai multe întrebări dificile, care se potriveau funcţiei de procuror general al româniei. La întrebarea despre promovarea procurorilor de execuţie ( cei care fac efectiv dosare). Licu a susţinut că pentru promovări sunt necesare ambele probe, atât cea scrisă, cât şi interviul, iar promovările trebuie făcute în trepte, în funcţie şi de rezultatele obţinute.
La întrebarea despre subordonarea ierarhică, pusă tot de Hach, dacă şeful poate verifica activitatea procurorilor într-un anumit dosar penal, Licu e de părere că şeful poate să-l întrebe pe procurorul de execuţie despre dosar pentru că sunt unii procurori care se cred Dumnezeu şi nu răspund în faţa nimănui şi că acest comportament este o interpretare greşită a independenţei procurorilor. Licu a mai precizat că şeful ierahic NU poate impune soluţia în dosar.
Elena Hach a pus şi alte întrebări dificile, metodă pe care nu a folosit-o şi cu Tiberiu Niţu, deşi întrebările ei erau mai potrivite pentru candidatul la funcţia de procuror general al României.
Nici ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc nu l-a menajat pe Licu, nemulţumit de nota mare – 9,5 – dată activităţii Parchetului General, coordonata de Codruţa Kovesi şi, până de curând, de Daniel Morar.
Potrivit ministrului, dacă Licu a dat o notă aşa de mare Parchetului, ce va aduce el nou pentru a ridica nivelul activităţii. Răspunsul lui Licu a fost extrem de precis: trebuie menţinute standardele de până acum pentru că au dat rezultate, trebuie să se dea asigurări că NU VOR FI REGRESE şi făcute îmbunătăţiri (in special în domeniul achiziţiilor publice şi a spălării banilor).
Nici Hăineală nu l-a menajat pe Licu, dar ea a aplicat aceeaşi măsură şi cu Tiberiu Niţu.
Părerea specialistului:” Licu, mai bun pentru funcţia de procuror general decât Niţu”
„Licu s-a descurcat mult mai bine decât Tiberiu Niţu, deşi a beneficiat de un tratament mai dur, a răspuns foarte bine şi aplicat la întrebări, iar unde „nu a ştiut” a spus clar de ce nu poate da răspunsul corect. LICU AR FI UN PROCUROR GENERAL MAI BUN DECÂT NIŢU. Pe ansamblu, Licu a dat răspunsuri mai bune decât ce are în conţinutul scris al proiectului său de management „
––
Codruţ Olaru, ca adjunct al procurorului general, se va axa pe CONFISCAREA EXTINSĂ pentru recuperarea atât a pagubelor, cât şi a bunurilor obţinute prin infracţiuni
Codruţ Olaru, fost şef al DIICOT, candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general s-a pierdut în amănunte în prezentarea proiectului său de management, dar e de notorietate că el este un procuror de acţiune, mai putin teoretician. Olaru s-a descurcat mai bine la răspunsuri la întrebări, care însă n-au fost prea dificile ( în comparaţie cu cele puse lui Licu).
La secţiunea întrebări, Oana Hăineală l-a întrebat, între altele, despre cooperarea internaţională, întrebare la care Olaru e expert pentru că, în calitatea de şef DIICOT, a colaborat cu toate instituţiile internaţionale de profil de la FBI la GRECO. De asemenea, Hăineală l-a întrebat despre soarta procurorilor de la combaterea criminalităţii economico-financiare şi despre profilul unui lider al parchetului.
Codruţ Olaru a spus că este necesară păstrarea procurorilor specializaţi în infracţiuni economico-financiare ( deşi în noile coduri penale nu mai există această structură) , dar că ar fi mult mai exigent pentru a obţine rezultate. Contează nu atât câţi infractori se trimit în judecată, ci CONFISCAREA EXTINSĂ.
In legătură cu profilul unui lider în Ministerul Public, Olaru spune că nu ştie ce e mai bine să fii lider sau un bun manager, dar optează pentru o îmbinare a celor două calităţi pentru a obţine rezultate concrete.”Un sef puternic are subalterni puternici” a spus Olaru. El are peste 180 de zile de concediu neefectuat, dar acest aspect il consideră secundar (spre deosebire de Niţu, care mai mult a lipsit din Parchet in perioada cat a fost adjunct al procurorului general)
George Muscalu l-a întrebat, între altele, despre competenţele Parchetelor militare, despre poliţia judiciară, despre participarea procurorilor la şedintele de judecată (procurorii judiciari).
Olaru a propus ca dubla subordonare a procurorilor militari să fie desfinţată pentru că Nu produce progres (arătând prin acest răspuns că ştie legea, spre deosebire de Niţu, care nu a ştiut de existenţa dublei subordonări faţă de CSM-Ministerul Justiţiei si faţă de Ministerul apărării). In legătură cu Poliţia Judiciară a susţinut ca ,în perspectivă, să fie o entitate distinctă în cadrul Ministerului public, coordonată de un procuror.
Procurorul judiciar ar trebui să participe la decizii cu procurorul de execuţie , care face partea investigativă, pentru a înţelege bine dosarul, scopul final fiind buna aparare a poziţiei Parchetului în faţa instanţei de judecată.
Bogdan Gabor a fost interesat de cum va colabora cu noua echipa ( Niţu şi Licu), Olaru susţinând că disponibilitatea sa este maximă, daca i se va cere. În legătură cu prejudiciile la patrimoniu, ca şi spălările de bani, unde banii au fost expatriaţi, trbuie recuperate prejudiciile statului român, a susţinut Olaru.
Florentina Gavadia a pus mai multe întrebări, înte care delegarea procurorului fără consimţământul acestuia (propunere aflată în proiectul lui Olaru). În prezent, delegarea magistraţilor se face cu consimţământul acestuia.
Olaru a spus că dacă un procuror, care la un nivel superior nu are rezultate, poate fi foarte bine să fie delegat la un parchet inferior şi că aceasta tehnică de rotire a cadrelor ar trebui aplicată şi celor cu rezultate.
Elena Hach i-a cerut clarificarea delegării fără acord, în condiţiile în care magistratul nu poate fi delegat fără acordul acestuia şi în condiţiile în care susţine că procurorul trebuie să rămână în continuare magistrat (unii politicieni au propus ca procurorii să nu mai fie consideraţi magistraţi, ci simpli funcţionari guvernamentali), precum şi motvele pentru care a susţinut ca CSM să aibă iniţiativă legislativă.
Olaru a spus că nu se elimină statutul de magistrat unui procuror fără rezultate, trimis, fără acord, la un parchet inferior pentru o perioadă şi că astfel de măsură este o formă de stimulare a activităţii acestuia.
Potrivit lui Olaru , dreptul de iniţiativă legislativă ar trebui să revină CSM, nu Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie, cum se preconizează.
Ministrul Cazanciuc l-a întrebat cum va scăpa de stocul mare de dosare cu autori necunoscuţi. Olaru a susţinut din nou delegarea forţată, preluarea poliţiei judiciare şi specializarea procurorilor ar rezolva problema dosarelor nesoluţionate de circa 60%.
Cazanciuc i-a spus lui Olaru că transferul dreptului de initiativă legilstiva la magistraţi ar politiza actul de Justiţie ( iar apropia prea mult de parlamentarii care votează legile), recomandându-i să renunţe la idee, iar iniţiativa legislativă să rămână în continuare la Ministerul Justiţiei.
Olaru a încheiat seria audierilor de azi, mâini urmând a fi audiate Laura codruţa kovesi pentru funcţia de şef DNA, Alina Bica, pentru funcţia de şef DIICOT şi Georgiana Hosu , pentru funcţia de adjunct DIICOT.
La final, în faţa presei, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a evitat să comenteze faptul că prestaţia „procurorului general” Niţu a fost cu mult sub nivelul „prim adjunctului” Licu şi a „adjunctului” Olaru, spunînd că „toti avem defecte”, dar că pe el îl interesează ca cei trei să acţioneze ca o echipă şi că este convins că Tiberiu Niţu este cel mai potrivit pentru funcţia de procuror general.
