7 C
București
sâmbătă, 23 noiembrie 2024
AcasăSocialPericolul din living: radonul, un gaz cancerigen, emanat din pardoseli și pereți

Pericolul din living: radonul, un gaz cancerigen, emanat din pardoseli și pereți

O echipă de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați studiază cum se acumulează în încăperile locuințelor noastre concentrațiile de radon și toron, două gaze radioactive inodore şi incolore. În urmă cu doi ani, o echipă de cercetători de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj a realizat o primă hartă a concentrațiilor de radon de pe 42% din teritoriul național.

Aceste preocupări ale cercetătorilor din Cluj și Galați sunt justificate de pericolul prezentat de acest gaz care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ, fiind emanat de sol, dar și de pardoselile, gresia sau pereții din locuinţe și în cazul în care încăperile nu sunt aerisite cel puțin câteva minute pe zi acumularea acestui gaz poate ajunge la concentrații periculoase pentru organism, provocând cancer la plămâni și leucemie.

 

Radonul, pericolul din living și dormitor

Cercetările de la universitatea din Galați sunt coordonate de prof. univ. dr. habil. Antoaneta Ene, de la Departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu. Măsurătorile concentrațiilor de radon sunt realizate cu ajutorul unui aparat portabil, bazat pe spectrometria radiaţiilor alfa. Sunt măsurate din oră în oră concentrațiile radonului şi toronului, gaze radioactive emanate de sol şi materialele de construcţii folosite la ridicarea locuinţei.

„Solul, gresia, podeaua, pereţii şi materialele de construcţii din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează în lanţ, unii dintre descendenţi fiind radonul, respectiv toronul. În legislaţia românească, mai precis Ordinul nr. 316/2018 pentru aprobarea normelor privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii, norma admisă a concentrației de radon este de 300 Bq/mc. Dacă o încăpere nu este aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase, iar persoanele care locuiesc acolo se pot îmbolnăvi, în timp, de cancer la plămâni”, spune prof. univ. Antoaneta Ene, care a adăugat că este necesară o campanie de conştientizare în rândul populaţiei şi un program concret de monitorizare a acestor gaze, aşa cum se întâmplă în Statele Unite: „Colegii de la Universitatea Babeş-Bolyai au elaborat, acum câţiva ani, o hartă de radon în România, cu zonele de risc, ţara noastră aflându-se într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. La fel facem şi noi, pentru anumite lucrări de cercetare: am măsurat cu aparatul portabil cantitatea de radon din câteva locuinţe din Şendreni, dar şi din oraşul Galaţi, precum și din unele spații academice. Gazul există de când lumea, chiar şi în apă, dar populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată”.

 

Ce este radonul?

Potrivit literaturii de specialitate, radonul este un gaz radioactiv rezultat din dezintegrarea radiului, acesta provenind din seria de dezintegrare a uraniului. Este prezent în anumite soluri și poate fi transportat prin intermediul mediilor poroase, în special prin fenomenul de convecție. Radonul este un element chimic cu simbolul Rn și numărul atomic 86. Este al cincilea element chimic radioactiv descoperit. A fost descoperit în anul 1900 de către Friedrich Ernst Dorn. Face parte din grupa gazelor rare.

Creșterea concentrației de radon în atmosferă anunță apropierea unui cutremur. Radonul este inodor, incolor, insipid, dar la temperaturi scăzute sub punctul de îngheț 202 K (−71 °C; −96 °F) are o culoare fosforescentă strălucitoare, care se transformă în galben când temperatura scade și devine orange-roșu la temperaturi sub 93 K (−180,1 °C; −292,3 °F). La valori normale ale temperaturii și presiunii, radonul formează un gaz monoatomic cu o densitate de 9,73 kg/mc, de aproximativ 8 ori mai mare decât densitatea atmosferei Pământului, care este 1,217 kg/mc.

 

Prima hartă a concentrațiilor de radon din România

Cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj–Napoca au lansat în urmă cu doi ani o primă hartă a concentrațiilor crescute de radon care cuprinde rezultatele măsurătorilor efectuate pe 42% din teritoriul național.

„Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, declara cu acel prilej Dinu Cucoş, managerul de proiect de la Universitatea -„Babeş-Bolyai”.

 

Proiectul „MONITOX” – cercetări extinse în bazinul Mării Negre

Cercetările cu privire la emisiile de radon vor fi extinse la măsurarea emisiilor din soluri şi ape în Bazinul Mării Negre în cadrul Proiectului „MONITOX”, implementat de cercetătorii din Galați cu parteneri din Republica Moldova şi Grecia. Proiectul „Rețea de cooperare interdisciplinară în Bazinul Mării Negre pentru monitorizarea comună durabilă a migrației compușilor toxici în mediu, evaluarea îmbunătățită a stării ecologice și a impactului substanțelor dăunătoare asupra sănătății umane și prevenirea expunerii populației” – „MONITOX” a fost lansat la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați în urmă cu câteva luni.

Este un proiect ce are ca principal obiectiv monitorizarea calității mediului în Bazinul Mării Negre, prin investigarea complexă a evoluțiilor a şase clase de substanţe toxice din şapte componente de mediu, apa de suprafață și apele subterane, solul, roca și sedimentele, vegetația și fauna.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate în cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014-2020 și are o durată de implementare de 30 de luni. Bugetul total al proiectului este de 952.500 euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 876.500 euro. Rețeaua interdisciplinară „MONITOX” este formată din Universitatea „Dunărea de Jos”, care prin Facultatea de Științe și Mediu este lider partener al proiectului, institutele de cercetări partenere fiind „Eastern Macedonia and Thrace Institute of Technology Kavala” din Grecia, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” Tulcea și Institutul de Geologie și Seismologie și Institutul de Zoologie de la Chișinău.  

Cele mai citite

Bosch anunță concedieri masive: 5.500 de posturi vor fi eliminate la nivel global

Bosch, unul dintre cei mai mari furnizori pentru industria auto europeană, a dezvăluit planuri de reducere a 5.500 de locuri de muncă la nivel...

Rețea de trafic de migranți, arme și documente falsificate, destructurată într-o amplă operațiune europeană condusă de Germania

Acțiunea a fost rezultatul cooperării între mai multe țări europene, fiind sprijinită de Europol și Eurojust O operațiune amplă desfășurată la nivelul Uniunii Europene, coordonată...

Bitcoin atinge un nou record și se apropie de 100.000 de dolari

Bitcoin a stabilit un nou record de preț, apropiindu-se rapid de pragul de 100.000 de dolari, în urma unei creșteri spectaculoase alimentate de așteptările...
Ultima oră
Pe aceeași temă