Preşedintele irakian Massoum a numit luni un nou premier, lăsând să planeze riscul confruntărilor interşiite la Bagdad, unde fostul premier Maliki nu vrea să renunţe la putere şi ameninţă cu o lovitură de stat, după ce a desfăşurat trupe şi forţe speciale pe străzi.
Irakul este ameninţat de implozie, jihadiştii Statului Islamic progresează în pofida loviturilor aeriene americane, dar la Bagdad se joacă o altă bătălie. Izolat în propria formaţiune politică, dezavuat de susţinătorii externi, respins de o mare parte a populaţiei, şiitul Nouri al-Maliki, prim-ministru până luni la amiază, refuză să renunţe la putere. Lupta pe care o duce de câteva luni nu este doar politică, ci ameninţă să degenereze într-o lovitură de stat. Presat în ultimul timp să demisioneze, acuzat că a dus o politică ce a dezbinat grav ţara, duminică seara, Maliki a ordonat desfăşurarea de trupe fidele din poliţie, armată şi forţele speciale în jurul „zonei verzi”, zona uktraprotejată unde sunt concentrate instituţiile cheie ale Irakului, în jurul capitalei şi a podurilor peste Tigru.
Luni, preşedintele irakian, Fouad Massoum l-a desemnat pe şiitul Haidar al-Abadi ca nou premier şi l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern de uniune naţională. Nominalizarea nu a venit din partea preşedinţiei ci din partea principalei coaliţii şiite din Parlament, Alianţa naţională, îngrijorată de politica distructivă a lui Maliki. Salutată imediat de SUA, înlăturarea lui Maliki a fost cerută din iulie de majoritatea ţărilor europene, de ONU şi de Iran. Majoritatea deputaţilor irakieni îi reproşează lui Maliki că este la originea haosului actual din ţară.
Maliki, care luptă pentru al treilea mandat de premier, a declarat la televiziune că decizia preşedintelui de a-l înlocui este „o violare periculoasă” a Constituţiei şi, flancat de aliaţii săi politici, a promis că „vom repara eroarea”. Musulman şiit islamist, Maliki este acuzat de foştii săi aliaţi, Washington şi Tehenarn că prin politica sa, refuzând constant să formeze un guvern de uniune naţională, cu participarea tuturor confesiunilor, a antrenat minoritatea sunnită într-o revoltă care ameninţă să distrugă Irakul. Liderii comunităţilor sunnită şi kurdă au cerut demisia lui şi chiar o parte a şiiţilor s-au întors contra sa.
