Ion Bogdan Ştefănescu şi flautul său de aur, în acompaniamentul pianistului Horia Mihail, au pornit cea de-a doua ediţie a turneului naţional „Flautul de Aur”, cântând deja într-o serie de oraşe din ţară şi urmând ca până pe 17 noiembrie să viziteze altele.
„Nimic nu ne relaxează şi nu ne împacă mai lesne şi mai curat decât sunetul prietenos şi cald al flautului. Terapia prin sunet este un fapt cunoscut de către asiatici şi recunoscut de psihologii europeni şi americani în zilele noastre, motiv pentru care sunetul de flaut a devenit astăzi omniprezent”, este de părere Ion Bogdan Ştefănescu.
Este binecunoscut faptul că un instrumentist, oricât ar fi de talentat, dacă nu este ajutat de instrumentul său, nu va reuşi niciodată să ofere publicului momentele de mare emoţie în care sunetul, percutant, curat şi clar, ajunge direct la sufletul celor ce îl ascultă.
Pentru un artist precum Ion Bogdan Ştefănescu, un împătimit al muzicii de orice fel, care interpretează cu aceeaşi uşurinţă „ba rock, ba clasic”, bucuria de a deţine un flaut de aur produs de celebra fabrică japoneză Muramatsu este atât de mare, încât artistul a dorit să îl arate şi să încânte cu muzica sa spectatorii din toată ţara. Aşa a decis să plece la drum, chiar de două ori într-un an, împreună cu pianistul Horia Mihail, într-o aventură muzicală cu titlu de poveste: „Turneul Flautul de Aur”. Cele două ediţii au aceeaşi organizatori: Radio România Cultural şi Accendo – alăturându-se la această ediţie şi Fundaţia culturală Marconi -, instituţii care au oferit publicului din România şi alte poveşti muzicale, cum ar fi turneele „Pianul Călător”, „Duelul Viorilor”, „Cele trei dive”.
Dar flautul de aur Muramatsu s-a dovedit a fi de fapt „flautul fermecat”, căci sonorităţile instrumentului lui Ion Bogdan Ştefănescu au vrăjit fiecare spec-tator ce a avut norocul să-l asculte la prima ediţie a turneului, desfăşurată în perioada 25 aprilie-7 mai, în cinci oraşe din România. Turneul a fost o adevărată cruciadă pentru promovarea acestui instrument mai puţin popular, flautistul fiind neobosit în a vorbi despre flautul său sau despre repertoriul dedicat atât studenţilor, cât şi presei. La iniţiativa sa a fost organizată, în cadrul turneului şi o expoziţie de flaute, din dorinţa de a schimba mentalitatea şi obişnuinţele celor ce decid să studieze acest instrument.
La prima ediţie, cei doi instrumentişti au parcurs un repertoriu ce a pornit de la simplitatea lui Bach şi Mozart, trecând prin romantismul lui Dvorak, sonorităţile şi armoniile sofisticate ale lui Poulenc, ajungând apoi la contemporani precum Taktakishvili şi Mower, reuşind să atragă prin calitatea interpretării aprecieri pozitive din partea publicului, dar şi a criticii de specialitate: „În realitate, caratele calităţii le acordă cei doi muzicieni performeri, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail, pe parcursul unui recital de impresionantă diversitate stilistică, susţinut în studioul din strada Berthelot; Sonata în La minor de Francis Poulenc a fost definită în esenţa spiritului cameral al acestei creaţii, de la supleţea dialogului la transparenţa timbrală ce agrementează nonşalanţa unei conversaţii lipsite de probleme”, a scris criticul Dumitru Avakian.
În urma marelui succes de public şi a entuziasmului celor doi muzicieni dobândit după aceste întâlniri muzicale excepţionale, răsplătite de fiecare dată cu aplauze îndelungi, a fost programată ce-a de-a doua ediţie a turneului „Flautul de Aur”, ce-a început pe 6 noiembrie şi se va încheia pe 17 noiembrie, traversând Bacău, Iaşi, Baia Mare, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu şi Chişinău. Acelaşi repertoriu atractiv va fi prezentat de cei doi mari muzicieni şi publicului din aceste oraşe. De fapt, decizia continuării proiectului este explicată de Ion Bogdan Ştefănescu astfel: „Simt că românii vor şi merită să asculte muzică clasică. Au o educaţie generală datorită căreia simt nevoia de lucruri frumoase, de bună calitate. Publicul nostru este minunat. Suntem nişte artişti foarte fericiţi din punctul ăsta de vedere. Prin alte părţi publicul e destul de glacial”.
Dar cum ar fi putut rămâne indiferenţi melomanii la sunetul acestui instrument, căci până şi zeii se desfătau cu sunet de flaut şi, de aceea, l-au dăruit oamenilor pentru ca, prin sunetul lui, să se păstreze o legătură directă între ei şi muritori. Iar legătura între public şi muzica lui Ion Bogdan Ştefănescu, intermediată de preţiosul flaut Muramatsu, nu a întârziat să se producă, artistul reuşind să dea viaţă sunetelor cu o bucurie extraordinară şi cu profunda recunoştinţă pentru instrumentul său, pe care îl consideră: „Esenţial. Este oglinda sufletului. Se contopeşte cu interpretul!”.
De altfel, această pasiune este reflectată chiar şi în versurile pe care Ion Bogdan Ştefănescu, de data aceasta din postura de poet, le-a dedicat flautului:
Flaut zămislit/Din os împărătesc/Ademenind harul ceresc/Mi‑ai prins sufletul în cerc/Asemenea cocorului/Îndrăgostit/Cu zborul alb jertfit;
Abia atins de gând/Osul aurit /A vibrat smerit/Ca o lacrimă /Umezindu-mi roşul buzelor/Ca-ntr-un sărut/De la-nceput;
Ce sunet neştiut/De nici o ureche/S-a-ntors din lăuntru/Albăstrind copacii/Ca un zvon stelar/Lăcrimat/Pe frunze de arţar;
Din osul rupt/Cu patimă de menestrel /Ecoul s-a desprins hoinar/Silabisind prin nouri de cleştar/Cu rece glas /Încercuit de timp.
(„Dar din dar” – volumul „Despre pietre şi păsări”)
Instrumentul-bijuterie, deosebit de performant, prezentat acum publicului din România, este fabricat de Muramatsu, prima companie din Japonia care a început să producă flaute pentru profesionişti încă de la începutul secolului XX. Politica firmei a fost întotdeauna ca fiecare angajat să studieze flautul în cele mai importante şcoli ale lumii. Aşadar, absolut toţi angajaţii ştiu să cânte la flaut. Muramatsu a transformat instrumentul într-o operă de artă, angajând singurul om din lume capabil să graveze fiecare clapă şi placa ambuşurii, nu numai din motive estetice, dar şi pentru a obţine o priză mult mai bună a flautistului cu instrumentul.
Pentru meritele deosebite pe care conducerea Muramatsu a considerat că Ion Bogdan Ştefănescu le are, comanda lui a fost onorată în doar 8 luni, deşi, în general, se aşteaptă mai bine de doi ani pentru obţinerea unui astfel de instrument.
Flautul a fost ales de o echipă de patru angajaţi ai firmei care, timp de 3 ore, l-au ascultat şi imprimat pe flautistul român cântând pe mai multe flaute de diferite karate. În cele din urmă, au ales pentru el flautul de 18 karate, masiv, de sunetul căruia se bucură acum melomanii din România.
Turneul „Flautul de Aur” în zilele următoare
13 noiembrie, ora 19.00 – Târgu Mureş, Sala Radio Târgu Mureş
14 noiembrie, ora 19.00 – Sala Thalia, Sibiu
17 noiembrie, ora 19.00 – Chişinău, Sala cu Orgă
