Cele două miliarde în plus în buzunarul Sănătăţii ar trebui să însemne şi servicii medicale mai bune pentru cetăţeni. Proiectul de buget pe anul viitor ne arată însă că „găurile negre ale sistemului” vor fi acoperite şi mai bine decât până acum.
Sistemul de sănătate din România a ajuns să înghită miliarde de lei anual, fără ca asta să însemne servicii de sănătate mai bune pentru pacienţi. Oficialii au dat ani la rând vina pe subfinanţare, însă în realitate banii nu au fost suficienţi şi din cauza contractelor păguboase cu furnizorii (spitale, laboratoare, farmacii). În 2012, atât Ministerul Sănătăţii (MS), cât şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc mai mulţi bani. Ministerului Sănătăţii i-au fost alocaţi 5,4 miliarde de lei, faţă de 4,8 în 2011, iar CNAS 17,7 miliarde de lei, faţă de 16,4 miliarde de lei în 2012. Se ajunge astfel la 4% din PIB pentru Sănătate, însă rămâne de văzut dacă vom fi şi îngrjiţi mai bine de aceşti bani.
„Ca să oprim furturile ar însemna să nu mai finanţăm nimic”
Surprinzător este că se investesc sume mari exact acolo unde au loc şi cele mai mari pierderi. Autorităţile sanitare par să nu fi învăţat mai nimic din experienţele anterioare şi merg exact pe acelaşi calapod. Astfel, sunt bani mai mulţi pentru programele de sănătate destinate pacienţilor cu boli cronice (+20%), pentru medicamente compensate şi gratuite (+13), pentru medicii de familie (+14%), pentru dializă (+20%) şi analize de laborator (+10%). În plus, zeci de milioane de lei se vor investi în reabilitarea de unităţi sanitare şi în achiziţionarea de aparatură medicală, banii urmând practic aceleaşi trasee „dubioase” ca şi în anii anteriori. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun însă că bugetul a fost croit, având în vedere câteva obiective prioritare, care includ programele de sănătate, investiţiile la spitale, medicina de urgenţă, sprijinirea zonelor rurale cu asistenţi comunitari. „Dacă ar fi să oprim toate scurgerile din sistem ar însemna să nu mai finanţăm nimic”, spune secretarul de stat Anton Irimia.
Ministerul Sănătăţii rămâne instituţia care se va ocupa de programele naţionale de sănătate, adică acele programe destinate pacienţilor cu boli cronice: cancer, diabet, hepatită, boli rare. Acestea vor fi finanţate mai bine decât anul trecut. „Este vorba despre o suplimentare de 31 de milioane de lei”, a precizat ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli. De menţionat că în 2011 mulţi dintre pacienţii cronici au rămas fără tratament pe la mijlocul verii, iar prin suplimentarea fondurilor MS încearcă acum evitarea unor astfel de situaţii.
„Într-adevăr, s-au risipit mulţi bani la programele de sănătate, dar vom continua să le susţinem, controlându-le mai bine. Astfel, vom introduce indicatori de eficienţă: din cuplurile care au intrat la fertilizare in vitro câte au reuşit să aibă un copil, din pacienţii cu hepatită care au fost trataţi câţi au viremie scăzută”, exemplifică Irimia. Acesta spune că atunci când se va dovedi că un program e ineficient, acesta nu va mai fi finanţat. În anii trecuţi, printre programele de sănătate ineficiente s-au numărat cel de tuberculoză, precum şi cel de oncologie. „La oncologie s-au prescris molecule noi, chiar şi atunci când nu erau indicate bolnavului”, atrage atenţia Anton Irimia. Acesta susţine că în 2012 MS va pune la punct registrele cu bolnavii şi că va exista o evidenţă mult mai bună a celor intraţi şi ieşiţi din programe. La acest capitol există şi noutăţi, urmând să fie introdus un program de depistare a cancerului de col uterin, eşuat în mai multe rânduri. Proiectul prevede testarea gratuită a femeilor prin teste Babeş-Papanicolau.
Obiectiv 2012: 0,1% fonduri nerambursabile
Alte câteva zeci de milioane de lei vor fi direcţionaţi pentru reabilitarea de unităţi sanitare şi achiziţionarea de aparatură medicală pentru acestea. „Într-adevăr şi pentru astfel de investiţii s-au scurs fonduri de-a lungul timpului, dar vrem să finalizăm ce am început. Vom finanţa spitalele cu sume pe care le pot cheltui într-un an şi le vom monitoriza. Va fi mult mai uşor pentru că nu mai avem în subordine peste 400 de spitale ca până acum un an”, susţine Anton Irimia. Astfel, vor fi finalizate investiţiile la Institutul Oncologic de la Iaşi, vor fi reabilitate spitalele municipale din Sebeş şi Alba, spitalul Fălticeni din Suceava, spitalul TBC din Roşiori de Vede. Aceste investiţii au început acum 20 de ani. „Am avut situaţii în care le-am dat bani şi nu au ştiut cum să îi cheltuiască. Spre exemplu, nu au finalizat licitaţii şi aceste spitale n-au mai apucat să fie reabilitate”, spune Irimia.
Uimitor în proiectul de buget pe 2012 este şi faptul că Ministerul Sănătăţii îşi propune să atragă fonduri nerambursabile în proporţie de numai 0,1%. Astăzi, când se vorbeşte tot mai mult de atragerea de fonduri europene, Ministerul Sănătăţii îşi propune obiective mai mult decât modeste. „Din păcate, nu putem atrage direct aceste fonduri, ci trebuie să le accesăm prin alte ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării”, se justifică Anton Irimia.
Medicina de urgenţă rămâne un domeniu prioritar pentru Ministerul Sănătăţii, cu atât mai mult cu cât se numără printre sectoarele în care reforma a dat roade. Peste 90 de milioane de lei vor fi investiţi în continuare în achiziţionarea de ambulanţe, autospeciale şi elicoptere. „Vrem să înlocuim amblanţele care sunt de casat cu altele noi şi să mai luăm cinci elicoptere pentru medicina de urgenţă”, ne-a declarat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii (MS). Principalele scăderi din buget vizează cheltuielile cu personalul. Acestea scad de la 206 milioane de lei la 187 milioane de lei, dar nu prin disponibilizări de personal ori scăderi de salarii. „S-au redus nişte posturi prin pensionarea unor oameni”, explică Anton Irimia.
Bani pentru spitale, cele mai „mari consumatoare” din Sănătate
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) rămâne instituţia care împarte banii asiguraţilor şi se ocupă de contractele cu furnizorii de servicii medicale (medici de familie, medici specialişti, laboratoare, spitale). Aceasta va primi de la Ministerul de Finanţe 17,7 miliarde lei pentru anul viitor, pe care îi va împărţi în mare parte ca şi până acum. În ciuda faptului că preşedintele Traian Băsescu a cerut public să nu mai fie plătite arieratele la medicamente, acest capitol al compensatelor şi gratuitelor rămâne unul bine finanţat. Fondurile pentru acestea vor creşte cu 13,3%. „Cel mai probabil se vor introduce produse noi, cu un raport mai bun calitate-preţ (generice) şi se vor acoperi datoriile la farmacii”, explică Ioana Bianchi, consilier în cadrul CNAS. Anul trecut, bugetul pentru compensate şi gratuite a fost de trei miliarde de lei. Ţările dezvoltate tind să scadă bugetul pentru medicamente, şi să îi înveţe pe oameni să nu se mai trateze la farmacie.
O bună parte din fondurile CNAS vor reveni spitalelor care sunt „mari consumatoare” în sănătate. Dacă anul trecut unităţile sanitare au primit 7 miliarde de lei, anul viitor vor primi cu 7% mai mult. „Degeaba tot investim în spitale, pentru că banii care ajung acolo nu se mai regăsesc apoi în sistem”, comentează Diana Tuşa, deputat în Comisia de Sănătate. Aceasta susţine că mai mulţi bani ar trebui investiţi în medicina preventivă, care presupune intensificarea controalelor de rutină pentru pacienţi (teste de sânge, controale ginecologice, oftalmologice etc).
Totuşi, reprezentanţii CNAS susţin că vor finanţa mai bine inclusiv medicina de familie şi că a fost prevăzută o creştere de 14% pentru acest sector. Cel mai probabil medicii de familie vor fi implicaţi în programul de depistare a cancerului de col uterin, motiv pentru care vor fi şi mai bine plătiţi.
Anul trecut, sectorul medicinei primare a fost finanţat cu un miliard de lei. Principala măsură care i-a vizat pe medicii de familie a fost tăierea din numărul de pacienţi de pe listă (erau medici care aveau şi 5.000 de pacienţi pe listă, nu îi consultau niciodată, dar primeau bani pentru ei). De la anul, medicii de familie vor fi plătiţi mai bine pentru serviciile efectuate şi nu pentru numărul de pacienţi din liste.
În cazul CNAS, vor fi tăiate cheltuielile de administrare a fondului unic de asigurări de sănătate. Acestea vor fi cu 1,8% mai mici decât în 2011. Cel mai probabil vor mai fi reduse din posturile de la casele judeţene de sănătate, întrucât multe dintre atribuţiile lor vor fi preluate de casele private de sănătate. 
