30.1 C
București
duminică, 2 iunie 2024
AcasăSpecialNostalgia după Todor Jivkov

Nostalgia după Todor Jivkov

La 7 septembrie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Todor Jivkov, dictatorul care a condus timp de 33 de ani regimul comunist din Bulgaria. Evenimentul a evidenţiat un fenomen persistent, cel al nostalgiei după vechiul regim, mai ales la generaţiile mai vârstnice. Nostalgia pentru “bai Toşo” (unchiul Toşo), atinge însă şi categorii de nesuspectat, se arată într-o analiză publicată de portalul Osservatorio sui Balcani, potrivit Agerpres.

Ceremonia pentru centenarul naşterii lui Jivkov a reprezentat punctul culminant al fenomenului nostalgiei, destul de răspândit în rândul populaţiei bulgare în ultimii ani. Organizat la Praveţ, oraşul său natal, evenimentul a fost acoperit de toate mass-media naţionale, fapt ce a demonstrat că “unchiul Toşo”, cum era numit atunci când se afla la putere, este încă viu şi nevătămat în Bulgaria, o ţară astăzi membră a UE.

Cu acea ocazie a fost dezvelit un bust în grădina casei natale a lui Jivkov. Suvenirurile, brelocurile şi mărunţişurile cu efigia lui s-au vândut ca pâinea caldă în câteva ore. Evenimentul a fost precedat de discuţii despre figura fostului dictator. În ultimul moment, ministrul apărării a retras fanfara ministerului care urma să participe la ceremonie.

Evenimentul de la Praveţ a fost organizat de rudele lui Jivkov, printre care şi nepoata acestuia, Jeni Jivkova. Atât premierul Boiko Borisov cât şi preşedintele Gheorghi Pârvanov au refuzat invitaţia de a participa. Nici chiar liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Serghei Stanişev, nu s-a deplasat la Praveţ, dar mulţi reprezentanţi cu greutate ai formaţiunii născute din cenuşa partidului comunist au fost prezenţi.

Mulţi îşi amintesc de preţurile mici la alimente şi materii prime de pe vremea lui Jivkov, iar alţii de munca garantată tuturor şi de vacanţele la Marea Neagra, pe care toată lumea şi le permitea. În grupul nostalgicilor, un loc proeminent revine pensionarilor, de orice etnie şi religie.

Adevăratul paradox este nostalgia după Jivkov nutrită în comunitatea turcă din Bulgaria. În pofida faptului că turcii din Bulgaria detestă fostul regim din cauza politicii de schimbare forţată a numelor de origine musulmană, cunoscută sub denumirea de “procesul de renaştere”, turcii vârstnici îşi amintesc cu nostalgie de “vremurile bune de altădată”. Ei vorbesc deschis despre aspectele pozitive ale lui Jivkov.

Analiştii politici nu au reuşit încă să explice un fenomen la prima vedere paradoxal – nostalgia după comunism într-o comunitate care, la vremea aceea s-a văzut privată de multe libertăţi civile şi culturale.

La 10 noiembrie 1989, când Jivkov a fost destituit, bulgarii au sărbătorit în masă. Numai atunci s-a aflat că regimul a adus statul în faliment cu doi ani înainte şi avea datorii enorme la bănci occidentale. În 1990, guvernul a oprit plata acestei datorii. O analiză economică a arătat că banii au fost cheltuiţi pentru proiecte prost organizate, care au dus doar la pierderi vertiginoase.

După căderea lui Jivkov, unele mass-media şi comentatori au început să răspândească diferite “teorii ale conspiraţiei”. Una dintre cele mai răspândite este aceea că banii “dispăruţi” ar fi fost predaţi unor “oameni de afaceri roşii”, reuniţi în jurul cercului lui Andrei Lukanov (fostul lider comunist devenit premier în 1990 şi ucis într-o ambuscadă în 1996). Conform acestei teorii, Jivkov ar fi fost un om de o cinste exemplară iar toate zvonurile despre deturnări de fonduri de care a fost acuzat erau lipsite de fundament.

Jivkov era însă departe de a fi sărac. Auditori de stat au descoperit faptul că, în anii “80, Jivkov a primit onorarii în valoare de 1,23 de milioane de leva pentru tipărirea discursurilor şi rapoartelor sale în mii de exemplare. Totul, desigur, fără a plăti taxe.

Conform altei teorii, Jivkov ar fi fost foarte abil în transferarea de sume imense în străinătate. Ar fi existat o luptă subterană între familia lui Jivkov şi cea a lui Lukanov, iar în final ar fi prevalat prima. Potrivit jurnalistului Ivan Bakalov, clanul Jivkov ar avea şi astăzi greutate în viaţa politică a Bulgariei. Jeni Jivkova ar fi astăzi “faţa publică” a familiei. Bakalov aminteşte apoi un fapt pe care toţi analiştii din Bulgaria şi din străinătate îl subliniază: acela că premierul Borisov a fost garda de corp personală a lui Jivkov, în ultimii ani de viaţă ai fostului dictator.

Borisov însuşi, cu ocazia centenarului lui Jivkov a evitat să comenteze rolul fostului dictator în istoria Bulgariei, dar anul trecut a suscitat polemici după ce a declarat: “A fi capabil să realizezi doar o infimă parte din ceea ce el [Jivkov] a reuşit să facă în acei ani, ar însemna un succes enorm pentru orice guvern””.

Unele elemente din trecut par să fi revenit în vogă. Dacă în 20 de ani de democraţie, bulgarii au pierdut bancurile politice despre fostul regim, cel puţin în acest domeniu guvernul Borisov a marcat o renaştere. Pe Internet circulă un colaj de efect în care Jivkov se transformă în Borisov şi viceversa. Potrivit unuia, Borisov ar fi pur şi simplu fiul lui “bai Toşo.”

 

Cele mai citite

Meniul la prânzul din familia Ceaușescu

Despre meniul familiei Ceaușescu s-au spus multe. Ba că era unul elitist, alcătuit din delicatese, ba dimpotrivă, că era unul simplu. În continuare...

Primăria Sectorului 6 construiește un spital de 145 de milioane de euro

Primăria Sectorului 6 al Capitalei a semnat un acord de împrumut pe baza căruia va construi un spital de 145,8 milioane de euro. Acordul semnat...

Programul Rabla pentru tractoare primește un buget de 500 milioane de lei

Guvernul României a aprobat finanțarea "Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate" în anul 2024. Decizia s-a luat prin...
Ultima oră
Pe aceeași temă