Credeţi că am înnebunit, să îmi tai singur creanga de sub picioare?”. Aşa descrie reacţia unui fost ministru al Transporturilor unul dintre subordonaţii săi, la întoarcerea demnitarului
dintr-o vizită de afaceri efectuată în China, atunci când acesta a fost întrebat dacă, într-adevăr, va coopta chinezii în proiecte de infrastructură de transport în România.
Această mentalitate, în care clasa politică românească este mai preocupată de ce va zice UE dacă am da liber investiţiilor chineze, de ce vor spune firmele româneşti şi din Uniune care fac kilometrul la preţ dublu, sau de ce va crede populaţia, şi aşa fără locuri de muncă, este dominantă.
Odată accentuată criza economică, protecţionismul european şi mentalitatea de respingere a chinezilor au făcut loc pe continent pragmatismului. Europa şi-a dat seama că are nevoie de banii asiaticilor şi că dacă interesele reciproce sunt corect dozate pot ieşi de aici afaceri bune.
Mai mult, Europa Centrală şi de Est sunt văzute de China drept poarta sa de intrare în Europa. Polonia a semnat acum doi ani cu chinezii de la COVEC contractul de construire a 50 km de autostradă, iar sârbii apelează la chinezi pentru a le construi un pod de 170 de milioane de euro peste Dunăre în zona Belgrad.
Ungurii au găzduit săptămâna trecută forumul regional de investiţii Europa Centrală şi de Est-China, cu participarea primului-ministru chinez, Wen Jiabao, iar cele două ţări au şi semnat câteva acorduri importante de cooperare economică.
De ce erau bune investiţiile chinezilor
Într-o ţară al cărei buget e prea sărac pentru a hrăni toate proiectele majore necesare, investiţiile semnificative rezultate din acorduri bilaterale România-China lipsesc în totalitate. Termocentralele stau fără investiţiile de mediu la care ne-am angajat faţă de UE, autostrăzile sunt inexistente, reţele de canalizate aşişderea în bună parte, calea ferată e dstrusă, liniile aeriene naţionale au o gaură imensă de peste 70 de milioane de euro, iar multe companii naţionale sunt pe marginea prăpastiei.
Potrivit Ziarului Financiar investiţiile Guvernului au scăzut continuu în ultimii ani. Dacă în 2008 acestea au fost de 26,7 mld lei, un an mai târziu acestea erau mai mici cu 17,9%, iar în 2010 cu 11,7 % inferioare. În primele cinci luni ale acestui an s-au cheltuit pe investiţii doar 5.08 mld lei.
Cu toate acestea singurele acorduri semnate de România cu China privesc cooperarea culturală, cea în educaţie şi niscaiva afaceri în agricultură şi IMM-uri. Vizitele chinezilor la Bucureşti par mai degrabă un bun prilej pentru Guvern de a emite victorioase comunicate de presă despre istorica prietenie între cele două ţări şi schimburile comerciale reciproce.
China nu figurează în clasamentele oficiale privind ISD
În România există zece investiţii mari şi late ale chinezilor, toate rodul iniţiativelor private ale întreprinzătorilor chinezi, nici una consecinţă a vreunui acord bilateral. Cele zece investiţii totalizează 160 milioane de euro, adică aproximativ un sfert din valoarea totală a investiţiilor străine din România ale asiaticilor, cifrate la 600-700 milioane de euro.
În stastisticile Băncii Naţionale privitoare la investiţiile străine directe (ISD), China nici nu există, mai precis este trecută la rubrica „sub 100 milioane de euro”. Faţă de definiţia generală, ISD cuprind doar aportul de capital şi creditele acordate de firmele-mamă.
Cea mai mare investiţie, 40 milioane de euro, este cea efectuată de China Tobacco International lângă Buzău. Ei i se adaugă două fabrici constructoare de biciclete şi scutere, una pentru cilindri de imprimare, alta de materiale de construcţii. Lista mai include trei firme specializate în comerţ şi o unitate de prelucrare a deşeurilor.
Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China spune că mari investiţii ale chinezilor nu pot exista fără acorduri luate la nivel politic. „Dacă nu e o înţelegere politică nu se poate face nimic”, spune el. Fini cunoscători ai obiceiurilor politicienilor din Balcani, chinezii „aruncă la coş tot ceea ce se discutase atunci când guvernul se schimbă”.
Şi pe bună dreptate. In 2005 proaspăt instalat la Palatul Victoria echipa Tăriceanu a reziliat înţelegerile semnate de predecesori cu firme chineze pentru construirea inelului-autostradă al Bucureştiului şi a unui pod peste Dunăre la Brăila. Contractele au fost reziliate, au trecut şase ani de atunci, iar investiţiile stau şi acum în aer.
Eşecul discuţiilor cu investitorii chinezi referitoare la mai multe proiecte de infrastructură de transporturi a fost cauzat de pretenţiile mari ale acestora, dar şi de opoziţia Comisiei Europene, spune fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu. România liberă a încercat fără succes să îl contacteze pe un alt fost ministru în domeniu, anume liberalul Ludovic Orban.
Radu Berceanu: Chinezii voiau fără licitaţie
„Am discutat mai multe proiecte, autostrada inel în jurul Bucureştiului, lungă de 100 de km, podul de la Brăila sau chiar preluarea autostrăzii Transilvania. Chinezii au cerut garanţii de stat şi primirea contractelor fără licitaţie, ceea ce nu se putea legal şi din punct de vedere a relaţiilor cu UE”, spune Berceanu.
In plus fostul ministru mărturiseşte că ar fi încercat să deschidă o discuţie cu un comisar european pe această temă însă a întâmpinat o rezistenţă categorică, ce nici măcar nu i-a lăsat speranţa că prin insistenţe ar putea obţine ceva.”Ca să se poată întâmpla aceste lucruri ar trebui pus piciorul în prag la CE şi aceasta nu la nivel de ministru”, spune el.
Chinezii au creat 10.000 locuri de muncă în Ungaria
Dacă la Bucureşti Guvernul semnează acorduri culturale cu chinezii la Budapesta, şeful Executivului, Viktor Orban este mai pragmatic. Ungaria a semnat la finele săptămânii trecute mai multe acorduri importante ce privesc înfiinţarea celui de-al doilea centru logistic Huawei din Europa, cumpărarea de către chinezi a uzinei chimice maghiare aflate în dificultate BorsodChem sau participarea chinezilor la reabilitarea căii ferate din ţara vecină.
La discuţii a fost prezentă şi a patra linie aeriană a Chinei iar presa maghiară speculează că firma asiatică ar putea fi interesată de o participare, nedetaliată de către oficiali, la redresarea liniei aeriene maghiare Malev. Potrivit ambasadorului chinez în ţara vecină, nivelul investiţiilor din China în Ungaria a atins 1,7 miliarde euro, creând 10.000 de locuri de muncă în comerţ, finanţe, industria aerospaţială, chimie, logistică, telecomunicaţii şi electronică.
FAŢĂ ÎN FAŢĂ
Acorduri semnate cu China de cele două ţări, 2011
România
Acord cooperare cultură, educaţie
Acord China Huadian Engineering-Termoelectrica, centrala Doiceşti
Ungaria
* Acord strategic Huawei pentru înfiinţarea celui de-al doilea centru logistic ca mărime Huawei din lume
* Acord finanţare Bank of China-BorsodChem în valoare de 1,1 mld euro. Chinezii de la Wanhua au cumpărat BorsodChem apărând astfel al treilea producător mondial de izocianaţi.
* Acord cooperare între HNA Group ( a patra linie aeriană chineză) şi Hungarian Capital Association
* Acord cooperare pentru modernizarea sectorului feroviar în colaborare cu MAV
