Singurul dubiu pe care îl am este în ceea ce priveşte viteza cu care a făcut unele lucruri sau altele, ordinea în care a luat anumite măsuri graduale şi sunt convins că relaxarea care va urma îmi va da prilejul să am din nou un alt set de dubii.
În fapt, nimeni nu poate să ştie mai bine decât membrii corpului guvernamental înşişi dacă resursele au fost folosite cât mai aproape de ideal, ori nu.
Oricum, acum, a posteriori, noi putem să descoperim o serie de lucruri care ar putea să fi fost făcute mai bine, prin diferite categorii de optimizare a acţiunii guvernamentale, care în viaţa reală, în timp real, când te confrunţi cu o criză, nu sunt posibile, pentru că nu ai timp să faci management organizaţional suficient pentru asta.
Dar adevărata perioadă în care vom putea să spunem că Executivul greşeşte (evident, din punctul meu de vedere, altcineva poate să creadă altceva) este cea care urmează şi Cabinetul Orban poate să greşească anume prin felul cum va restarta economia.
Din punctul meu de vedere, pentru ceea ce trebuie să facem noi, românii, definitoriu este ce a spus acum 26 de ani influentul economist american Jeffrey Sachs, combinat cu ceea ce a spus acum peste doi ani.
Sachs era invitat, în anul 1993, de Cabinetul Văcăroiu, pe vremea când PSD se numea FDSN, dar era acelaşi lucru ca acum un an şi ca astăzi.
Jeffrey Sachs s-a uitat atunci ce se întâmplă în România şi le-a spus puternicilor zilei cam astfel (parafrază):
„Alegeţi care sunt punctele voastre forte şi renunţaţi la restul.”
I s-a mulţumit politicos şi, în rest, nimic. În martie 2018, Sachs a fost invitat iar în România, de către Cabinetul Dăncilă.
Într-un interviu în exclusivitate pentru România liberă, economistul a atenţionat că România trebuie „să lucreze puternic să construiască în jurul universităților noi centre de cercetare, start-up-uri, să asigure noi oportunități pentru a fi parte din economia dezvoltării sustenabile în viitor.
Asigurați-vă că România va fi parte din acest dinamism! Desigur, trebuie să ai acea viziune strategică de a investi în dezvoltare sustenabilă și în avans tehnologic”.
Evident, nimic din ce a spus Jeffrey Sachs nu a fost încercat măcar de Cabinetul Dăncilă.
Pentru a face „în jurul universităţilor noi centre de cercetare, start-up-uri, să asigure noi oportunităţi pentru a fi parte din economia dezvoltării sustenabile”, trebuie să contextualizezi economic toate aceste lucruri, aşa cum voi detalia în continuare.
Deloc energofagi, fâşneţi şi hipertehnologizaţi
Făcând facultatea în ultimii ani ai comunismului, la Galaţi, am văzut „binefacerile” economiei energofage, împotriva căreia am fost întotdeauna. Prin rapt, extorcare şi nedreptăţi, regimul post comunist a distrus sistemul industrial energofag, din care acum au rămas ruine.
ARDEREA ETAPELOR Cum e chiar combinatul siderurgic gălăţean, oricare i-ar mai fi azi numele. Personal, cred că blestemul Galaţiului a fost să nu fie ce trebuia să fie (şi nimic altceva): un prosper şi îndestulat oraş de negustori, mână-n mână cu vecina Brăila.
Acum însă România va trebui să ardă etapele următoare, pe care le-a pierdut. Şi aceea a intrării şi trecerii prin al treilea val (cum îi spuneau soţii Heidi şi Alvin Toffler), şi trauma trecerii la al patrulea val.
Iar acolo, România va trebui să-şi construiască noua economie de viitor sustenabilă, bazată pe inteligenţa artificială şi pe robotizare.
„Nu poţi construi pe AI & robots o economie de-al cincilea val decât contextualizând toată economia serviciilor.”
MADE BY ROMANIA Oricum, până acum tot aceasta era urgenţa, dar acum a devenit dramatică: nu facem asta după 15 mai, e simplu: pierdem şi ne decuplăm. Am primit şansa să ne recuplăm, să nu o ratăm.
Revenind la cele spuse de Jeffrey Sachs în martie 2018: cercetarea-dezvoltarea autohtonizată ne-ar permite să trecem de la „made in Romania” la „made by Romania” fix unde vrem: în România, India, Thailanda, Vietnam, acolo unde e mai bun raportul dintre calitatea şi preţul forţei de muncă.
Cum fac naţiunile avansate tehnologic, ca Olanda, Germania, SUA sau Japonia. Evident, atenţi la viabilitatea lanţurilor economice.
TRANSPORTURI Nu poţi construi pe AI & robotics o economie de-al patrulea val decât contextualizând economia serviciilor, imposibil fără Transporturi, adică infrastructură auto şi feroviară de vârf.
Până acum, recordul de kilometri de autostradă construiţi de un ministru al Transporturilor a fost cel al Ancăi Boagiu, care a promis 500 şi a construit peste 100. Contextual politic, e de înţeles. Contextual economic, este jenant.
Procedurile de atribuire a unui contract vor trebui simplificate la maximum, altfel nu vom ajunge nicăieri. Aceasta înseamnă modificări legislative, deci…
În fine, vreau şi eu să văd cum poate merge în România un tren de mare viteză. Cred că prima urgenţă e ca el să plece din Giurgiu şi să iasă din ţară prin Curtici, via Bucureşti şi Braşov.
Ştiţi ce înseamnă asta? O revoluţie tehnologică şi infrastructurală. Îmi e imposibil să uit că prin anii ’70 exista un tren expres care venea de la Budapesta, trecea prin Gara de Nord şi se oprea la Sofia. Mai circulă şi acum, dar…
„Dacă este un sector unde nu s-a făcut nimic 30 de ani, acesta e Agricultura”
IMM În fine, nu poţi să faci toate acestea, inclusiv economia serviciilor, fără o economie funcţională, ceea ce e posibil doar cu un puternic sector IMM.
Marea Britanie avea 5,9 milioane de IMM în anul trecut, din care 5,6 microbusiness-uri, cu 0-9 angajaţi, IMM fiind 86% din sectorul afacerilor.
443.842 de IMM are Olanda, cu 2 – 249 de angajaţi. Au fost 80 de cazuri de bancrută, infim într-un sector cu 3,6 milioane de angajaţi, în atâtea firme. Sectorul livra în 2017 220 de miliarde de euro valoare adăugată.
Vă daţi seama? Îmi vine să spun: cât curentul electric. Aceasta pentru că tot vorbeam anterior despre trecerea României de la „made in” la „made by”.
SERVICII Marea majoritate a sectorului IMM, în economia occidentală, e dedicată serviciilor, adică, cum spunea Jean-Jacques Servan Schreiber încă de acum cinci decenii, (parafrazez iar) „ne tundem toţi între noi, ca să ne sporim reciproc confortul social”.
Dacă tot m-a apucat hemoragia citatelor: „Revoluţionarii sunt cei ce ştiu când puterea zace pe stradă şi o pot lua”, spunea Hannah Arendt. Acum, puterea efectiv zace pe stradă. A mai zăcut acolo şi în trecut şi n-a luat-o nimeni de jos, să o facă bici, să plesnească.
TURISM Acum vreo 11 ani, pe când Elena Udrea conducea Ministerul Turismului, am afirmat că ministerul ei trebuie să fie un generator de noduri de contracte (infrastructură), nu o entitate concretă consumatoare de bani şi constructoare de gondole suspendate-n deşert turistic.
AGRICULTURĂ Dacă există un sector în care nu s-a făcut nimic 30 de ani, atunci acesta este Agricultura, chiar dacă aici, de două ori, au fost miniştri proveniţi de la Institutul de la Fundulea (Dinu Gavrilescu şi Stelian Foia).
Cred că va trebui să renunţăm la miza pe marile exploataţii agricole (ce produc pauperitate socială), pentru încurajarea unui model de mică exploataţie, pentru autoconsum local.
ORIGINE CONTROLATĂ Mai cred că va trebui să încurajăm puternic dezvoltarea pieţelor regionale de produse de orgine controlată, cu un puternic specific local.
Cine nu ştie la ce mă refer, să se gândească la târgurile gemând de astfel de produse. Ele trebuie reglementate, ca şi produsele, fiscalizate, apoi create pieţe locale de producători, linkate la agroturism.
Evident, toate acestea (şi multe altele) ţinând cont de exigenţele de distanţare socială pandemice.
