„Vă daţi seama, fiind bugetar, dosarul dumneavostră va fi privit cu mai multă atenţie.” Acesta este doar unul dintre răspunsurile elegante pe care le-am primit de la un angajat al unei bănci locale în încercarea noastră de a contracta un credit. Îmbrăcat în hainele unui bugetar cu studii medii angajat de trei ani la ANAF pe un salariu de 1.400 de lei abia redus luna trecută, căsătorit şi cu o garsonieră în proprietate, am constatat pe propria piele cum angajaţii statului au „decăzut” deja în ochii băncilor chiar înainte de a fi afectaţi de măsurile drastice anunţate de preşedintele ţării. Din cele 12 bănci cărora le-am călcat pragul, şase au fost cel puţin rezervate în privinţa şanselor noastre de a lua un împrumut.
Ne-au tăiat salariul înainte de vreme
Cel puţin interesantă şi, în acelaşi timp, relevantă pentru modul în care sunt priviţi astăzi bugetarii este atitudinea celor de la Banca Transilvania. O întrebare (despre creditele de nevoi personale), un zâmbet de compătimire din partea angajatului de la ghişeu, iar apoi pică răspunsul: „Eu zic că mai bine vă calculăm scoringul direct cu salariul scăzut, pentru că nu se ştie ce se întâmplă până vi se aprobă creditul”. Aproape că nu ne vine să credem cât de repede circulă veştile proaste. Şi totuşi: „Salariul dumneavoastră este de 1.400 de lei, da? Al soţiei, tot atât. Am luat în considerare un venit de 2.000 de lei pe toată familia”, spune angajata anunţându-ne că ne încadrăm la un credit de 11.000 de lei, însă pe o perioadă de 10 ani şi o rată lunară de 220 de lei. „Nu vă faceţi griji, nu avem comision de rambursare anticipată, aşa că îl puteţi plăti integral oricând”, conchide consilierul BT.
Bugetar către bugetar: „Eu zic să nu v-aventuraţi”
Poate cel mai radical răspuns l-am primit chiar de la un alt angajat alt statului. Unul dintre consilierii pentru persoane fizice ai CEC Bank ne-a sfătuit, cu înţelegere, să nu mai continuăm demersul de a contracta un credit ipotecar din cel puţin două motive. „Eu pot să vă spun acum, pe baza veniturilor, că vă încadraţi la un credit de 35.000 de euro. Sunteţi bugetar însă, iar riscul ca dosarul să fie respins în centrală este destul de mare. În plus, garsoniera dumneavostră va fi sigur evaluată la un preţ cu cel puţin 30% mai mic decât cel al pieţei. Aş zice să nu vă aventuraţi”, ne-a spus angajata.
Lucraţi la stat? Nu contează. Dar totuşi…
Mai puţin expliciţi au fost cei de la Piraeus Bank, Credit Europe Bank, OTP şi BRD. „Contează şi asta, însă dacă staţi bine la celelalte criterii, nu cred să fie o problemă prea mare. Bineînţeles că bugetarii sunt priviţi cu ceva mai multă atenţie în ultima vreme”, ne spune o angajată a Credit Europe. „Celelalte criterii” sunt, ni se spune, venitul, starea civilă, forma în care deţinem locuinţa, vechimea la locul de muncă şi vârsta. Cei mai tineri, de 27 de ani, iau mai greu un credit. La BRD avem mai mult noroc. „La suma asta (n.r. – am cerut un credit de nevoi personale de 10.000 de lei), nu contează că lucraţi la stat. Dacă vroiaţi mai mult, probabil că ar fi contat”, explică un consilier al băncii franceze. La OTP şi la Piraeus Bank, un răspuns aproape similar. „Încă nu am primit nimic concret. Nu vă putem garanta însă că cei din centrală nu vor lua în considerare faptul că sunteţi bugetar.”
Se poate şi invers
În afară de Garanti Bank, instituţie de credit care are o strategie clară şi asumată de a atrage clienţi din mediul bugetar, am avut surpriza de a obţine facilităţi şi de la o altă bancă locală.
„Chiar nu contează dacă sunteţi bugetar. Ba, mai mult, ziceţi că lucraţi la Fisc, deci la Ministerul Finanţelor. Puteţi beneficia de o dobândă cu până la 2% mai mică pentru creditul ipotecar”, ne explică o angajată la Unicredit Ţiriac. Celelalte bănci vizitate, adică Raiffeisen, BCR, Alpha Bank şi ING, ne-au spus clar că nu avem avantaje, dar nici dezavantaje ca angajaţi ai statului. „Alte criterii sunt importante”, spun aceştia.
Sursă foto homepage: lisaheindel.files.wordpress.com