Pensionarii din România trăiesc, în marea lor majoritate, de pe o zi pe alta. După zeci de ani de muncă, puţinii bani pe care-i primesc drept “răsplată”, le înfrânează, parcă, existenţa. Pe alte meleaguri, însă, trăiesc şi pensionari cel puţin fericiţi. La Bruxelles, de exemplu, unde, efortul depus de europarlamentari este răsplătit înmiit, potrivit Realitatea.net.
După 15 ani de activitate, un magistrat care lucrează la Curtea de Justiţie de la Bruxelles este răsplătit cu o pensie pe măsură: 15.000 de euro. La această sumă candidează şi câţiva români. Deocamdată nu au vechimea necesară, dar după doar doi ani de activitate în instanţele de la Bruxelles vor avea o pensie aproape la fel de mare ca cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, după 35 de ani în câmpul muncii.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Comisia Europeană, pe primul loc la capitolul pensii este Jann Peter, judecător la Curtea de Justiţie din Bruxelles care, după 14 ani şi 10 luni de activitate, are o pensie de 13.289 de euro pe lună.
Roger Grass, grefier la aceeaşi instanţă, va primi lunar 12.512 euro, după ce va ieşi la pensie, şi asta după 15 ani şi 9 luni de activitate.
14 ani şi 10 luni. Este vechimea pe care o are Josef Azizi, judecător la Tribunalul de primă instanţă. Va avea o pensie de 12.285 de euro lunar.
Sunt însă şi magistraţi români care lucrează la Bruxelles. Ovidiu Ispir, de exemplu. Lucrează de doi ani şi 10 luni ca judecător la Curtea de Conturi. Dacă ar ieşi astăzi la pensie, ar primi lunar 2.315 euro. Tot după 2 ani şi 10 luni de activitate, Camelia Toader, judecător la Curtea de justiţie de la Bruxelles, are o pensie de aproape 2.500 de euro.
În acelaşi timp, un magistrat al instanţei supreme în România, după 35 de ani activitate ia momentan o pensie de 12.000 de lei. Reprezentanţii CSM spun că dacă noul proiect al Legii pensiilor intră în vigoare în forma actuală, pensia unui astfel de judecător s-ar înjumătăţi.
