Criza gunoaielor pare fără sfârșit. Clotilde Armand și-a prins de nervi dinții în stufărișul legislației locale. Presupusa ei luptă cu mafia nu e decât o încercare ilegală de a desființa un contract legal și a da salubritatea unei firme franțuzești. Se vede din lună intenția edilului.
Ar vrea să fie primar în Micul Paris, dar nu poate. Foștii aliați de campanie, liberalii, o pun săptămână de săptămână pe coji de nucă.
Singurul bebeluș alb, născut în Caraibe, acolo unde homarii sunt mai mari decât o plapumă administrativă și coralii asigură igiena apelor nesfârșite, nu pricepe că primarul nu e legea. Ci organul administrativ care îndeplinește prevederile legii.
Consiliul local e un miniparlament. Acolo, aleșii votează, iar executivul, reprezentat de bebelușul, ajuns primar, execută.
Pentru Clotilde Armand, născută în Caraibe, comparația cu Ludovic al XlV-lea sau cum mai e cunoscut, drept Regele Soare, cel care a prorocit “statul sunt eu,” nu ține. Lăsăm deoparte că născuții în colonii au fost mai mereu inferiori celor din capitala Franței.
Povestea cu gunoiul e fără sfârșit.
Citește și: Clotilde Armand, desființată în 10 puncte de fostul purtător de cuvânt al USR Ilfov
De nouă luni, marele bebe alb scrâșnește din dinți spunându-ne, nouă celor cu buletin de sectorul 1, că legea e ea.
Păi nu merge așa. Cel puțin în principiile constituționale, România nu e o colonie și nu există o supremație a culorii de piele și nici a albului de dinți, sticlos rânjit, în colți de fiară.
Săptămâna trecută, Sebastian Burduja, președintele PNL sector 1, avertiza că vom avea o nouă criză a gunoaielor. Nu e treaba consiliului local, ne anunța el, să facă plățile restante. “Există o comisie de mediere”, între Primărie și compania Romprest, pe care Clotilde Armand nu o bagă în seamă.
Ea e Regele Soare cu dinții rânjiți spre vastele grădini ale Herăstrăului pline de șobolani. Liderul liberal a pus punctul pe “i.” Pe cetățeni nu-i interesează criza de nervi, criza de oportunitate sau junghiul administrativ. Vor ca tomberoanele să plece spre gropile de gunoi.
Și avea dreptate. Cu ce am păcătuit, noi, nevotanții USR-PLUS și ai duduii cu dinți albi, pentru a trăi în mijlocul mirosurilor pestilențiale?
Clotilde e în pom și pomul e în aer
Primarul Armand duce un război cu toată lumea. Inclusiv cu sine. De multe ori uită că anumite instituții sau străzi nu sunt în sectorul ei.
Săracă, venită din minunata lume nebună a celor care mai cred că în secolul XXI poate exista un neînfricat care să împartă dreptatea, după bunul plac, e azi în disonanță.
Dar Codul Administrativ, un șir de legi într-una singură, nu prevede situații de rezolvare a crizelor de identitate ale vreunui demnitar local, ci doar condițiile prin care se organizează viața socială. Dacă vreunul dintre aleși se simte inconfortabil cu domnia legii are la dispoziție variante demisiei.
Galeriile de șobolani au pus stăpânire pe sector.
desen de Ștefan Popa Popa’S
Nu suntem noi, plătitorii de taxe locale, vinovați că unii au parașutat în gubernie candidați, ulterior aleși, indivizi certați cu legea.
Contractul dintre Primăria sectorului 1 și firma de gunoi poate fi desființat doar în instanțe.
Îi spune cineva primarului că folosirea șobolanilor pe post de agenți de influență e ilegală?
Neluând în seamă comisia de mediere, Clotilde Armand s-a dispus pe ea deasupra legii. Are oarecare protecție azi, dar protectorii ei nu acceptă joaca de-a șobolanul.
Aici e cheia. Ce nu au înțeles cetățenii sectorului 2 că primarul, în acțiunea sa de călcat pe Codul Administrativ, ridică galeriile de șobolani la rang de prim negociatori.
Păi nu trăim în legea pădurii. A locului unde fiecare are un rol în ecosistem.
Clotilde Armand e certată cu toată lumea. E dreptul ei să-și smulgă părul și să-și plângă de milă că mânuitorii umbrelor i-au promis ei că va fi Ludovic Soare și a ajuns primarul de Inimă Rea.
Jocul de poker nu i se potrivește. Primarul execută și nu dispune. Asta scrie în Codul Administrativ. E vina doar a multiplei laureate a enșpe academii că nu a citit legea băștinașilor.
În casa boierului liberal Pache Protopescu deretică o zuză din Caraibe
Cum e cântecul Piraților din Caraibe? De unde vine “Yo Ho”? Explicațiile le găsim la Disneyland, nu în urbea clădită de un Protopopescu, încă de pe vremea când primarul metropolei de pe Sena trimitea saci de franci de aur pentru Micul Paris.
E o disonanță acută între primar și societate. Și disconfortul se simte. Nervi și mușchi războinici. Țipete și guri căscate. Poate că mulți locuitori ai Sectorului de Verde, cum era denumit în trecut Sectorul 1, poate că-și doresc altceva.
O lume a dialogului, nu a balamucului nesfârșit. Asta își doresc contribuabilii, nu să plătească 120 de lei pe lună pentru salubritate, așa cum vrea edilul. Încă de pe vremea lui Chiliman, tatăl liberalilor de azi, bugetul local plătea facturile.
Să ne ferească Domnul de apariția societății civile de apărare a șobolanului de București! Mai o acțiune din asta și suntem terminați.
P.S. Deși sunt neplătite facturile de salubrizare, Romprest a reluat acțiunea de ridicare a gunoaielor.
Ministrul mediului s-a oferit ca mediator. Tanczos Barna a așteptat-o trei zile pentru întâlnirea cu Romprest, iar când a venit, a cerut ”discuție privată.”
Vocile lumii
Dan Podaru
Consilier local