Se schimbă directori de unități școlare, pe bandă rulantă, fără justificare, în cele mai multe cazuri, pentru că așa vor inspectorul general și partidul acestuia (în general, PNL).
Chiar dacă a realizat lucruri bune pentru unitatea de învățământ pe care o conduce, un director poate fi oricând schimbat, din simplul motiv că nu este membru PNL sau USR PLUS (în județele conduse de UDMR, oricum nu s-a amestecat nimeni, niciodată, în ultimii treizeci de ani).
Primul fost inspector școlar al țării, Klaus Iohannis, a avertizat recent că va fi foarte atent la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere a unităților de învățământ preuniversitar, din vară.
Într-adevăr, atunci vor expira și mandatele direcțiunilor de școli numite prin concurs (aproape jumătate din numărul total al directorilor), restul fiind instalați prin detașare, mai exact, politic.
Să înțelegem că, până atunci, liberalii din teritoriu au destul timp la dispoziție să-și poziționeze oamenii în funcțiile de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar, astfel încât aceștia să plece favoriți la cursa din vară.
Nu cred că este mesajul firesc din partea șefului statului, în condițiile în care am văzut ministrul Educației declarând la un post de televiziune că un anumit inspector nu i-a răspuns la telefon.
Din informațiile mele, nici inspectorul școlar general al Capitalei nu i-a răspuns prompt la telefon ministrului, dar acest lucru nu mai este o noutate, șeful ISMB având dispute aprinse prin biroul său și cu Monica Anisie.
De menționat însă că nici în vară nu putem discuta despre concursuri pentru directorii de școli, ale căror rezultate să fie determinate de competențele acestora, cât timp nu se schimbă actuala metodologie.
Concret, în acest moment, politicul are o putere mult prea mare în notarea candidaților.
