Tensiune maximă la Kiev, unde marţi dimineaţă au reizbucnit confruntări violente între poliţie şi cei circa 20.000 de manifestanţi care înconjuraseră Parlamentul, furioşi din cauza amânării sesiunii pentru examinarea reformei constituţionale vizând reducerea puterilor prezidenţiale. Şapte manifestanţi au fost ucişi şi 150 grav răniţi.
Dorind să facă presiuni asupra parlamentarilor care au amânat reforma de modificare a Constituţiei pentru reducerea prerogativelor prezidenţiale, marţi dimineaţa mii de protestatari s-au adunat în faţa Parlamentului şi în Piaţa Independenţei. Au fost respinşi de cordoanele forţelor speciale, iar poliţiştii au tras asupra lor cu gloanţe de cauciuc şi grenade asurzitoare şi au recurs la gaze lacrimogene şi tunuri de apă. Şapte manifestanţi au fost ucişi şi cel puţin 150 răniţi. Un protestatar are mâna amputată, alţii au traumatisme craniene şi răni la braţe şi picioare.Liderul opoziţiei ucrainene, Vitali Klişko a cerut preşedintelui Ianukovici să retragă poliţia anti-revolte de pe străzile Kievului pentru a evita un „conflict în societate”.
Puterea este acuzată că a cedat presiunilor Moscovei, care a acuzat marţi Occidentul pentru agravarea crizei ucrainene, estimând că escalada tensiunii la Kiev este o „consecinţă directă a conivenţei politicienilor occidentali şi structurilor europene care au închis ochii la acţiunile agresive ale forţelor radicale”. Potrivit anturajului prezidenţial, Ianukovici ar fi urmat să propună marţi un nou prim-ministru iar deputaţii trebuiau să studieze o reformă constituţională cerută de opoziţie care ar reduce puterile preşedintelui în profitul Parlamentului şi al guvernului. Furioşi de amânarea sesiunii parlamentare, manifestanţii au atacat sediul partidului lui Ianukovici cu cockteiluri Molotov şi pietre.
În interiorul Parlamentului, şefii opoziţiei au întrerupt procedurile barând accesul la tribună şi cerând ca deputaţii să dezbată amendamentele constituţionale pe care le solicită pentru reducerea puterilor şefului statului. Opoziţia cere formarea unui guvern independent pentru a pune capăt tulburărilor şi a salva economia care se prăbuşeşte. Gravitatea situaţiei, care a dus la diminuarea rezervelor în devize ale Băncii centrale ar trebui să constrângă preşedintele să numească fără întârziere un nou premier, post rămas vacant după demiterea lui Mikola Azarov, la 28 ianuarie.
Supunere contra bani
Guvernul şi opoziţia se acuză reciproc de escalada tensiunii. Ucraina este paralizată de o luptă pentru putere de luni de zile. Opoziţia a protestat contra preşedintelui Ianukovici după ce acesta a cedat presiunii Rusiei şi a renunţat la o asociere cu UE în profitul Moscovei. Luni, Rusia a anunţat acordarea unei tranşe de 1,5 miliarde euro din creditul promis Ucrainei (15 miliarde dolari), cu condiţia ca la Kiev să fie format un nou guvern.
