Curtea Constituțională va analiza o sesizare care vizează inclusiv organizarea alegerilor locale într-un singur tur. O eventuală schimbare a legislației pare, însă, dificil de realizat pentru scrutinul din 6 iunie, în condițiile în care jocurile politice au făcut ca bătălia juridică să se dea pe ultima sută de metri.
Tribunalul Bucureşti a decis transmiterea către Curtea Constituțională (CCR) a sesizării jurnalistului Liviu Avram privind excepţia de neconstituționaliate a articolelor din lege care se referă la numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur. Decizia a venit în cadrul unui proces deschis de jurnalist, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, cu doar trei semnături, tocmai pentru a putea ridica excepţia de neconstituţionalitate.
„Am găsit temei de neconstituţionalitate şi în articolul care impune un anume număr de semnături pentru candidaţii independenţi. Pentru municipiul Bucureşti mi-a rezultat că se cer 18.000 de semnături şi am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus că 25.000 de semnături pentru înfiinţarea unui partid reprezintă o cerinţă excesivă. Parlamentul a luat act de acea decizie şi a spus că se pot înfiinţa partide doar cu trei semnături de susţinere“, a explicat jurnalistul.
Acesta a mai spus că a cerut extinderea controlului CCR şi asupra alegerii primarilor într-un singur tur, afirmând că cei care candidează independent trebuie să îndeplinească condiţii exigente de reprezentativitate, în timp ce pentru cei aleşi legea coboară sub standardul constituţional criteriul de reprezentativitate.
Ce poate decide CCR
În cazul în care Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate, este clar că alegerile locale vor avea loc într-un singur tur de scrutin. La fel se va întâmpla dacă judecătorii CCR nu vor lua o decizie în timp util, pentru că legea de funcționare nu le impune niciun termen pentru un verdict.
Însă, lucrurile nu sunt 100% clare nici în cazul în care Curtea ar admite cererea de neconstituționalitate și ar declara că alegerea într-un tur nu corespunde legii fundamentale. Motivul: în alte decizii cu tematică electorală, judecătorii constituționali au invocat o recomandare a Comisiei de la Veneția potrivit căreia legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Excepție fac cazurile în care sunt vizate drepturi ale alegătorilor. Or, din punct de vedere juridic aici intervine disputa: adepții alegerii în două tururi (PNL, ong-uri) susțin că revenirea la acest sistem ar da reprezentativitate primarilor, deci ar fi vizate drepturi ale alegătorilor.
În schimb, adversarii revenirii (PSD) spun că este o simplă dispută politică, fără a fi vizate drepturile alegătorilor. Acest scenariu pare susținut de o recentă declarație a secretarului general al Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert, care a precizat că modificarea legislaţiei electorale pentru a permite revenirea la alegerile locale în două tururi este o decizie politică, nu o nevoie reală, afirmând că acest lucru nu ar trebui făcut înainte de alegeri. Dacă judecătorii CCR și-ar însuși punctul de vedere al lui Thomas Markert, ar putea decide schimbarea legii, dar cu un termen de un an de zile.
Dacă însă CCR ar admite cererea de neconstituționalitate, dar ar considera că sunt afectate drepturi electorale, ar putea renunța la termenul de un an de zile. Chiar și în acest caz, punerea în aplicare este complicată. Hotărârea intră în vigoare abia după publicare și, din acest moment, Parlamentul și Guvernul au la dispoziție 45 de zile să modifice legea alegerilor locale, potrivit deciziei CCR. Cum alegerile vor avea loc pe 6 iunie, iar termenele sunt la limită, PNL ar putea solicita Guvernului, din nou, să emită o ordonanță de urgență pe temă.
Copreședintele PNL Alina Gorghiu a cerut Curții Constituționale să ignore presiunile în favoarea alegerilor într-un singur tur.
PNL
Târziu și prost
Cum s-a ajuns ca o decizie de o asemenea importanță să fie luată pe ultima sută de metri? Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a fost introdusă prin lege, în 2011, la inițiativa PDL și menținută în legea votată în 2015 de majoritatea din jurul PSD. Anul trecut, PNL a propus un amendament privind alegerea în două tururi, dar, după ce a fost respins, a votat legea în ansamblu și nu s-a adresat CCR. La vremea respectivă, au prevelat presiunile primarilor PNL în funcție.
Pe ultima sută de metri, liberalii au realizat că alegerile într-un tur îi dezavantajează și s-au adresat Curții de Apel București, care le-a respins, vineri, excepția de neconstituționalitate. Un demers inițiat foarte târziu, dar și eronat, susține jurnalistul Liviu Avram. „Demersul liberalilor a fost greşit îndreptat. Ei au atacat HG de stabilire a datei alegerilor, care nu are nicio legătură cu alegerile într-un singur tur sau două“, a mai spus acesta.
