Mai multe modificări controversate ale legilor justiției vor fi analizate de comisia specială condusă de Florin Iordache (PSD). Acestea pot avea ca efect simplificarea debarcării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, sau dezincriminarea unor infracțiuni precum abuzul în serviciu și traficul de influență.
Plenul comun al Parlamentului a aprobat modificarea regulamentului Comisiei speciale privind sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislaţiei în domeniul Justiţiei, astfel încât actele normative cu incidenţă asupra Justiţiei să fie modificate numai în această comisie. Modificarea a fost votată de PSD și ALDE, în timp ce PNL și USR s-au opus. Comisia condusă de Florin Iordache fusese înființată pe 29 septembrie pentru a pune în acord articolele din Codul Penal cu deciziile Curții Constituționale (CCR).
Modificarea va permite majorității parlamentare să întocmească rapoartele de fond în această comisie și să scurteze termenele, pentru că legile nu vor mai trebui să treacă prin Comisiile juridice ale celor două Camere. De altfel, Florin Iordache a anunțat, ieri, că legile justiției ar urma să fie finalizate până pe 10 decembrie.
Parlamentarii din Comisia specială se vor mobiliza în această săptămână, urmând să lucreze de miercuri până vineri (de obicei zi liberă în Parlament). Proiectul ar urma să fie fie votat într-o săptpămână de Camera Deputaților și în următoarea săptămână de Senat. Ulterior, proiectele vor ajunge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, care poate cere o singură dată reexaminarea sau se poate adresa CCR.
Cum poate fi debarcată Kovesi
Calendarul strâns stabilit de PSD va face ca proiecte cu impact uriaș să fie discutate în viteză. Un prim set de propuneri vizează cele trei proiecte pentru modificarea legilor justiției (statutul magistraților, legea CSM, legea de organizare judiciară) depuse ca inițiative legislative ale unor parlamentari PSD și ALDE.
În varianta depusă de parlamentarii Coaliției, procurorul general al României, șeful DNA, al DIICOT și al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvarșite de Judecători și Procurori sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a CSM. Potrivit variantei PSD, președintele își păstrează această atribuție, după ce în draftul propus de ministrul Justiției, Tudorel Toader, șeful statului era eliminat din numirea procurorilor șefi. Totuși, PSD introduce niște limitări ale puterii șefului statului. Legislația actuală prevede că președintele poate refuza, motivat, propunerile dar, prin inițiativa PSD, președintele poate refuza o singură dată propunerea înaintată de Ministrul Justiției.
În scris, PSD schimbă modalitatea de revocare a șefilor parchetelor. Astfel, revocarea acestora se face de către CSM, Secția pentru Procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea Ministrului Justiției. În legislatia actuală, revocarea revenea președintelui, la propunerea Ministrului Justiției. Ieri, însă, Florin Iordache a dat asigurări verbale că legea depusă de PSD va fi modificată tot de PSD, astfel încât președintele să poată decide revocarea, dar să poată refuza o singură dată propunerea de revocare. Dacă PSD merge pe această linie, după ce a vehiculat mai multe variante, Iohannis poate refuza o primă propune de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, dar nu și pe doua.
Scenarii pentru abuzul în serviciu
Un alt set de proiecte vizează modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală. Unul din subiectele cel mai importante este cel legat definirea abuzului în serviciu. Președintele PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru o astfel de infracțiune, prejudiciul fiind de 108.000 de lei. Florin Iordache a avansat un prag de 19.000 de lei pentru această infracțiune, încercând să transmită că parlamentarii PSD nu lucrează în interesul lui Liviu Dragnea. Pe de altă parte, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul lui Florin Iordache, transformat în reprezentant al ”mediului academic” propune un prag valoric al abuzului în serviciu de 200.000 de lei.
Ultima variantă discutată în PSD este să se introducă un prag mai mic dar să se schimbe definiția abuzului în serviciu. Aleşii ar vrea să modifice legea astfel încât dacă nu există dare sau luare de mită să nu existe nici încălcare a legii. Un alt scenariu ar fi ca abuzul în serviciu să fie condiționat de producerea unor consecințe deosebit de grave.
În ianuarie, pe vremea când era ministru al Justiției, Iordache a elaborat ordonanța 13, pe baza căreia abuzul în serviciu era dezincriminat, dacă prejudiciul era mai mic de 200.000 de lei. În urma manifestațiilor de stradă, ordonanța 13 a fost anulată prin ordonanța 14.
Traficul de influență ar putea fi legalizat
Așa cum menționam, pe masa Comisiei speciale vor ajunge și restul actelor normative din domeniul justiției. Un prim exemplu vizează proiectul de lege inițiat de Șerban Nicolae, care prevede că orice cetățean care dezvăluie informații din dosarele penale riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare. Proiectul a fost respins de Comisia juridică din Camera Deputaților, însă votul de aici nu are nicio valoare practică. Președintele Comisiei juridice din Cameră, Eugen Nicolicea (PSD) a anunțat că prevederile sale vor fi trimise spre dezbatere la Comisia specială condusă de Florin Iordache.
Peste 100 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR și PMP au semnat un proiect inițiat de Cătălin Rădulescu (PSD) prin care se anulează practic, infracțiunea de trafic de influență. Pe baza acesteia, parlamentarii vor primi posibilitatea de a intermedia, „în orice mod”, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale și centrale.
„Având în vedere că mandatul deputaților și senatorilor este unul reprezentativ trebuie să aibă posibilitatea legală de a intermedia, fără a se considera că săvârșesc infracțiunea de trafic de influență”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. Inițiatorul a fost condamnat, în decembrie 2016, la un an și șase luni închisoare cu suspendare pentru dare de mită și efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția.
UDMR a depus un proiect pe baza căruia vor scăpa de închisoare toți cei care au executat cel puțin jumătate din pedeapsa până în zece ani, iar în cazul condamnaților care au împlinit 60 de ani, se poate dispune eliberarea condiționată, după executarea a cel puțin o treime din pedeapsă. În prezent, Codul penal prevede eliberarea condiționată în cazul executării a cel puțin două treimi din pedeapsă.
HIGHLIGHT
Senatul a respins iniţiativa legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PNL prin care se propunea ca persoanele condamnate penal definitiv să aibă interdicţie de a candida pentru funcţia de şef al statului.
