Politicieni români susţin că avem nevoie de un nou program operaţional, numit „România Est“, bazat pe un model similar polonez. Programul ar avea drept scop eliminarea disparităţilor de dezvoltare dintre judeţele şi regiunile României, accentuate în ultimii ani.
Disputele din ce în ce mai aprinse pe tema contribuţiilor judeţelor la bugetul de stat dau naştere întrebării: cât de grave ajung să fie efectele discrepanţelor dintre dezvoltarea diferitelor regiuni? Cifrele nu sunt îmbucurătoare. Judeţe situate în Moldova sau în sudul ţării au PIB-ul doar la jumătate din cel al altor judeţe cu mărime similară, dar situate în vestul ţării. “În zona de est a ţării doar judeţul Constanţa are un PIB pe locuitor la peste jumătate din media UE. Doar 10 judeţe din România se dezvoltă, în timp ce restul de 30 nu. Banii vin acolo unde există infrastructură, adică în vestul ţării”, spune Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor.
Potrivit acestuia, România ar fi trebuit să propună Comisiei Europene înfiinţarea unui nou Program Operaţional, numit spre exemplu “România Est”, dedicat dezvoltării zonei răsăritene a ţării noastre. Modelul este de inspirație poloneză.
În exerciţiul 2007-2013, pe lângă unele programe similare ca denumire şi destinaţie cu cele din România, Polonia a avut, suplimentar nouă, un program numit “Dezvoltarea Poloniei de Est”. Beneficiind de o finanţare de aproximativ 2,3 miliarde euro sau 3,4% din total fondurilor alocate de UE pentru perioada 2007-2013, “Dezvoltarea Poloniei de Est” îşi propune aducerea nivelului de dezvoltare a cinci voivodate estice mai sărace la media naţională (Polonia având, în total, 16 voivodate). Programul operaţional polonez este orientat spre infrastructura de învăţământ superior, sistemul bancar, reţelele de comunicaţii, transportul municipal, infrastructura de transport, turismul regional. Se așteaptă ca programul să aducă celor cinci regiuni poloneze un spor al PIB de 1,38% peste media naţională.
Efectul fondurilor UE
Modelul ar putea fi îmbrăţişat şi de România, numai că acum este prea târziu pentru viitorul exerciţiu financiar, respectiv 2014-2020. Apare întrebarea: actualele fonduri europene nu asigură această egalizare între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni sau judeţe? Consultanţii specializați în suportul financiar oferit de Bruxelles consideră că nu. “Fondurile UE nu numai că nu asigură anularea disparităţilor ci, dimpotrivă, le adâncesc. Fondurile sunt accesate de către cei cu resurse financiare”, spune consultantul Ciprian Nicolae. El dă un exemplu: între două comune, una dezvoltată şi alta subdezvoltată, ambele dorind implementarea unui proiect, şanse de reuşită are prima comună deoarece doar aceasta are şi fondurile necesare pentru elaborarea documentaţiei cerute.
Un studiu publicat acum doi ani de Institutul de Politici Publice indica faptul că tocmai județele bogate au accesat fondurile UE, în timp ce judeţele sărace au absorbit cei mai puţini bani.
Crearea unui nou program operaţional dedicat dezvoltării regiunilor rămase în urmă ar mai avea o anumită logică. De ce? Pentru că axele programelor operaţionale îşi propun parametri de performanţă identici pentru toată ţara, deşi nevoile sunt diferite. “E greşit ca în programul operaţional de resurse umane să propui combaterea şomajului la nivelul întregii ţări, ca şi cum situaţia din Brăila s-ar compara cu cea din Timiş”, susţine Alexandru Nazare. Mai corect ar fi ca la nivel naţional să rămână programe operaţionale al căror scop este infrastructura întregii ţări, precum cea de transporturi, energetica, în timp ce restul banilor să ajungă în programe regionale ale căror autorităţi de management să fie nu ministerele, cum este în prezent, ci actualele Agenţii de Dezvoltare Regională.
