Podul de la Gradistea a cazut, dar intrebarile raman…

La mai putin de 30 de km de Capitala, o noua tragedie. Sambata seara, podul de cale ferata de la Gradistea, ce facea legatura, peste raul Arges intre Bucuresti si Giurgiu s-a rupt de parca era din plastilina. Cu o lungime de aproximativ 100 de metri si o greutate de peste 400 de tone, unul dintre pilonii podului, vechi de aproape 140 de ani, a cedat. Paguba se ridica la cateva zeci de miliarde de lei, suma acesteia putand sa fie stabilita doar la finalizarea anchetei. Din fericire, accidentul nu s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti, si asta datorita faptului ca la ora prabusirii podului, 21.25, nici o garnitura de tren nu se afla in miscare pe acesta. In prezent circulatia feroviara este intrerupta in zona, iar cei care practicau naveta pe ruta Bucuresti-Progresu-Giurgiu, vor trebui sa faca un ocol prin localitatea Videle. Pana la finalizarea anchetei cu privire la prabusirea podului de la Gradistea, primarul comunei, Tudor Dumitru, crede ca una dintre cauzele dezastrului ar putea fi viitura de acum doua saptamani, provocata de volumul masiv de apa, 400 de metri cubi/secunda, ce a invadat zona, ca urmare a deblocarii barajului de la Mihailesti, aflat la doar 15 km distanta. Localnicii sunt insa de alta parere. De mai bine de 20 de ani aici se practica, intr-un ritm draconic, excavatiile de nisip. Acestea au adus oamenilor numai nenorociri. Alunecarile de teren au distrus aproximativ 60 de locuinte, iar panza freatica s-a ridicat atat de mult incat din fantani oamenii scot ciuturi cu apa de un galben-murdar, ruginie. Adevarul situatiei dezastruoase de la Gradistea ar putea sa-l detina societatea Eurostrade, cea care, de altfel, extrage de ani buni nisip pentru constructii din albia raului. Dar ca sa nu se faca vinovati de dezastru, sambata noapte, dupa prabusirea podului, angajatii societatii au ascuns, in padurea din apropiere, cele trei instalatii de excavaj, aflate la lucru, pana atunci in Arges, chiar langa pilonul vinovat de distrugere.