Pe 20 iunie, fostul deputat Cristian Boureanu a fost condamnat la doi ani şi două luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, el fiind acuzat că a lovit un poliţist rutier, el fiind achitat pentru alte două infracţiuni de ultraj.
În motivarea deciziei, judecătorul care s-a ocupat de acest caz consideră că ar fi „excesivă” aplicarea unei pedepse cu închisoarea, iar prin măsurile de supraveghere aplicate de instanţă Boureanu îşi va ajusta conduita pe viitor.
„Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază că executarea în regim de detenţie apare ca fiind excesivă, nu atât raportat la natura faptei cât la circumstanţele personale ale inculpatului. Instanţa observă că inculpatul, în pofida poziţiei sale de nerecunoaştere, poate reflecta mai mult la consecinţele condamnării pe care o va suferi şi astfel îşi va ajusta conduita pe viitor, sub imperiul măsurilor de supraveghere la care va fi supus pe durata termenului de supraveghere. Instanţa apreciază că, în acest interval, cu garanţiile oferite de controlul constant exercitat asupra sa de consilierii de probaţiune şi prin conştientizarea faptului că orice abatere viitoare poate determina executarea în regim de detenţie a pedepsei aplicate, inculpatul va înţelege şi regimul valorilor sociale pe care le-a încălcat. În continuare, instanţa constată că inculpatul a menţionat explicit că este de acord cu prestarea unei munci în folosul comunităţi, astfel că apreciază că atitudinea sa, de negare a săvârşirii faptei, nu poate fi reţinută ca fiind o încercare de zădărnicire a aflării adevărului, condiţiile de aplicare a suspendării sub supraveghere fiind îndeplinite. Astfel, în opinia instanţei, nu se poate aprecia că doar nerecunoaşterea săvârşirii faptei sau declaraţia de prezentare a faptelor într-o manieră care să coincidă cu solicitările de achitare sunt dovezi ale încercării de zădărnicire a aflării adevărului.”, spune judecătorul.
Magistratul apreciază că Boureanu are nevoie de „sprijin specializat pentru a înţelege consecinţele faptei sale şi a o conştientiza”.
„Pentru reeducarea inculpatului, este necesar ca acesta să desfăşoare unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, care sunt apte să inoculeze în mentalitatea acestuia respectul pentru valorile sociale protejate de normele penale şi să contribuie la reintegrarea socială”, se arată în motivare.
Judecătorul mai spune că Boureanu a săvârşit faptele în stare de beţie, dar fostul deputat şi-a cerut scuze după ce efectele consumului de alcool au trecut.
„Pe de altă parte, inculpatul a comis faptele în stare de beţie, împrejurare ce nu îi înlătură vinovăţia (intoxicaţia cu alcool nefiind involuntară şi totală), însă, având în vedere că după efecte acesteia au trecut, inculpatul a manifestat un comportament normal şi şi-a cerut scuze (împrejurare ce rezultă din declaraţiile inculpatului în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi), denotă totuşi că, în mod obişnuit, inculpatul nu are un asemenea comportament. Astfel, fără ca starea de beţie să justifice în vreun fel faptele sale, instanţa apreciază că această împrejurare justifică orientarea cuantumului pedepselor spre mediul pedepselor prevăzute de lege”, afirmă magistratul.
La proces, poliţistul a cerut daune morale de 200.000 lei, însă magistratul a apreciat că suma de 7.000 de euro pe care trebuie să o plătească Boureanu reprezintă o reparaţie patrimonială suficientă pentru compensarea durerilor fizice şi suferinţelor psihice ale agentului.
„Instanţa are în vedere şi faptul că sumele de bani cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victimă şi nu să constituie o sancţiune suplimentară sub forma plăţii unei sume de bani excesive pentru inculpat pentru fapta ilicită care a stat la originea lor şi pentru care acesta primeşte deja o condamnare. De asemenea, instanţa reţine şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice ale victimei, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile”, se arată în motivare.
Pe 20 iunie, fostul deputat Cristian Boureanu a fost condamnat de Judecătoria Sectorului 1 la doi ani şi două luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, el fiind acuzat că a lovit un poliţist rutier.
Judecătorii au stabilit în cazul lui Boureanu un termen de supraveghere de 3 ani, acesta fiind obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Domeniului Public Sector 2 sau în cadrul Administraţiei Domeniului Public Bucureşti – Sector 1, pe o perioadă de 100 de zile.
Instanţa a mai dispus ca Boureanu să plătească 7.000 de euro daune morale către poliţistul Andrei Ovidiu, fostul parlamentar având de achitat şi 214 lei Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, cu titlu de daune materiale.
În acelaşi dosar, prietena lui Boureanu, Laura Dincă, a fost achitată pentru mărturie mincinoasă.
Decizia nu este definitivă.
Potrivit procurorilor, pe 9 iunie 2017, în jurul orei 1,30, maşina în care se afla Cristian Boureanu, alături de prietena lui, a fost oprită în trafic de un echipaj de poliţie rutieră pe bd. Aviatorilor din Capitală.
În momentul în care poliţiştii i-au solicitat documentele de identitate, Boureanu s-a manifestat violent, a ameninţat un poliţist şi i-a prins acestuia degetele mâinii drepte, prin închiderea portierei autoturismului, i-a rupt cămaşa uniformei şi l-a lovit cu genunchiul în zona inghinală, provocându-i leziuni traumatice. Poliţistul a reacţionat şi l-a lovit pe Boureanu, acesta căzând la pământ.
Boureanu a fost imobilizat, încătuşat şi condus la sediul Brigăzii Rutiere pentru cercetări. Fiind într-o stare avansată de ebrietate, lui Boureanu i s-a făcut rău, el fiind transportat apoi la Spitalul Floreasca.
Potrivit Parchetului, fiind audiată în calitate de martor, pe 9 iunie şi 6 iulie 2017, prietena lui Boureanu a făcut afirmaţii mincinoase şi a creat o situaţie favorabilă fostului deputat. Astfel, declaraţia din 6 iulie 2017 este în contradicţie cu cea anterioară şi cu probatoriul administrat în dosar.
