Melodiile senzuale ale Lolitei Cercel, o cântăreață generată de inteligență artificială, au devenit un fenomen în România, adunând milioane de vizualizări online – însă au stârnit nemulțumirea artiștilor reali și critici din partea comunității rome, care le consideră un clișeu rasist, notează AFP.
De la debutul de la finalul anului trecut, „Lolita” a oferit interviuri TV, a semnat cu o agenție importantă de booking, iar imaginea sa digitală a fost folosită chiar de un membru al guvernului pentru promovarea unor proiecte.
Popularitatea videoclipurilor a alimentat însă o dezbatere în România despre rolul inteligenței artificiale în muzică și posibilitatea ca aceasta să înlocuiască artiștii, dar și despre stereotipurile etnice într-o țară cu un istoric de discriminare față de romi.
CITEȘTE ȘI – VIDEO. Kremlin respinge impactul deciziei SUA de a nu prelungi derogarea de la sancțiunile petroliere
Personajul este „puternic sexualizat” și reprezintă „fantezia unui bărbat non-rom despre cum ar arăta o femeie romă”, a declarat pentru AFP activistul rom Bogdan Burdusel, criticând „rasismul latent și neadresat” din societatea românească.
La rândul său, artista Bianca Mihai, participantă la The Voice România, consideră că succesul rapid al Lolitei este „nedrept”. „Încerc să-mi construiesc o carieră și simt că nu mai este loc pentru mine”, a spus aceasta, explicând că îmbină un job full-time în IT cu repetițiile și proiectele artistice.
În realitate, Lolita este creația unui designer vizual de 32 de ani, cunoscut sub pseudonimul Tom, care susține că nu a intenționat neapărat să creeze un personaj cu identitate romă. Acesta afirmă că artista virtuală „nu aparține unei culturi anume”, ci reflectă mai degrabă „o identitate balcanică”.
Creatorul a explicat că a ales muzica de inspirație lăutărească pentru că „spune adevărul cel mai direct” și reprezintă „un fel de blues al nostru”.
„Nu am vrut să jignesc pe nimeni”, a declarat el, adăugând că nu se aștepta ca proiectul să devină viral. Tom scrie versurile, inspirate din teme precum dragostea și dificultățile cotidiene, iar apoi folosește inteligența artificială pentru a genera muzica și videoclipurile.
Specialiștii atrag atenția că astfel de producții devin tot mai frecvente. Grigore Burloiu, lector la UNATC, spune că inteligența artificială este foarte eficientă în a reproduce gusturile publicului, dar tinde să mizeze pe „numitorul comun cel mai scăzut”.
Într-unul dintre cele mai populare videoclipuri, avatarul Lolita apare pe un peron de tren, cu o rochie roșie și cercei mari, prezentându-se drept „o țigancă alungată” și comparându-se cu soția „respectabilă” a iubitului său.
Pentru Bianca Mihai, acest tip de imagine este problematic: „E genul de personaj pe care oamenii îl acceptă ușor”. Artista spune că versurile sunt pline de clișee și că i se spune frecvent că seamănă cu personajul virtual.
„Împrumutăm elemente din cultura romă, dar nu îi acceptăm pe romi. Iar asta doare”, a spus ea.
Istoric, romii au fost sclavi între secolele XIV și XIX în regiuni care includ actuala Românie și Republica Moldova, fiind tratați ca proprietate. Mihai a început să-și asume public identitatea abia la 18 ani, după ce părinții au încurajat-o să o ascundă de teama discriminării.
În timpul participării la „The Voice România”, artista a fost ținta discursurilor de ură, inclusiv amenințări cu moartea în mediul online.
În contrast, comentariile de pe canalele Lolitei sunt în mare parte pozitive, unii utilizatori comparând-o cu Amy Winehouse.
Totuși, pentru artiștii reali, ascensiunea fulgerătoare a unui personaj virtual ridică semne de întrebare: „Lolita a lansat cinci piese într-o lună și a strâns un număr uriaș de vizualizări. Pentru mine ar dura luni întregi. Nu se poate compara. Este foarte greu”, a concluzionat Bianca Mihai.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
