Parlamentul European a respins moțiunea de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, inițiată de extrema dreaptă în legătură cu modul în care a gestionat contractele pentru vaccinurile anti-Covid, scrie AFP.
Von der Leyen a supraviețuit confortabil votului, cu o largă majoritate: 360 de eurodeputați au votat împotriva moțiunii, în timp ce 175 au susținut-o.
CITEȘTE ȘI – VIDEO. Pompierii luptă cu flăcările după un atac rusesc soldat cu doi morți
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supraviețuit joi, fără dificultăți, unei rare moțiuni de cenzură în Parlamentul European, însă votul a scos la iveală tensiuni în rândul susținătorilor săi tradiționali și critici tot mai numeroși față de stilul său de conducere.
Inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al extremei drepte, moțiunea a fost respinsă cu 360 de voturi împotrivă și 175 pentru, un rezultat anticipat de majoritatea analiștilor politici.
După vot, von der Leyen, care nu a fost prezentă la Strasbourg, a transmis un mesaj pe platforma X: „Într-un moment de volatilitate globală și impredictibilitate, UE are nevoie de forță, viziune și capacitate de acțiune. În fața forțelor externe care încearcă să ne destabilizeze și să ne divizeze, este datoria noastră să răspundem în conformitate cu valorile noastre. Vă mulțumesc și trăiască Europa!”
Într-un discurs susținut la începutul săptămânii, șefa Comisiei a calificat moțiunea drept o tentativă „plină de teorii ale conspirației” menită să divizeze Europa. Ea i-a catalogat pe inițiatori drept „anti-vacciniști” și „apologeți ai lui Putin”, făcând apel la unitate în fața provocărilor majore, de la războiul din Ucraina la negocierile comerciale cu SUA.
Controversele: de la „Pfizergate” la acuzații de ingerință în alegeri
Motivul principal al moțiunii a fost lipsa de transparență în negocierile cu Pfizer pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid. Europarlamentarul AUR Piperea o acuză pe von der Leyen că a refuzat să publice mesajele text trimise CEO-ului companiei farmaceutice, acuzație aflată în centrul mai multor procese în instanțele europene.
Pe lângă aceste suspiciuni, europarlamentarul român a acuzat Comisia Europeană și de ingerință în recentele alegeri prezidențiale din România, în care pro-europeanul Nicușor Dan l-a învins la limită pe candidatul naționalist George Simion, susținut de Piperea.
Susținere majoritară, dar nu necondiționată
Deși moțiunea nu a avut șanse reale de a trece — necesitând două treimi din voturile exprimate și o majoritate absolută a parlamentarilor —, votul a evidențiat nemulțumiri și din partea susținătorilor tradiționali ai lui von der Leyen, inclusiv din rândul grupurilor de centru și stânga.
Valerie Hayer, lidera grupului centrist Renew Europe, a declarat: „Moțiunea de cenzură a fost respinsă categoric. Dar sprijinul nostru pentru von der Leyen nu este necondiționat.”
O altă sursă de tensiune este percepția că von der Leyen și Partidul Popular European, din care face parte, ar colabora tot mai des cu extrema dreaptă pentru a relaxa legislația de mediu — un motiv suplimentar de îngrijorare în rândul ecologiștilor și al progresiștilor.
Orban atacă, Meloni susține
Deși premierul ungar Viktor Orbán a cerut deschis plecarea lui von der Leyen („E timpul să pleci”, a scris pe X), principalul aliat din grupul ECR, partidul premierului italian Giorgia Meloni, a ales să o susțină pe șefa Comisiei.
Cele mai mari grupuri politice din Parlamentul European, PPE și Socialiștii & Democrații, au respins categoric inițiativa. Astfel, von der Leyen rămâne în funcție, dar cu avertismentul clar că stilul său de conducere va fi în continuare sub lupă, iar susținerea politică nu mai este un dat automat.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
