Ultimul lucru pe care și-l amintește Zarina Giyassova înainte de a-și pierde cunoștința în urma unei explozii devastatoare provocate de o butelie cu gaz sunt oamenii care „ardeau și țipau” în infernul declanșat de deflagrație, scrie AFP.
Giyassova a suferit arsuri pe 65% din suprafața corpului după ce explozia unei butelii cu gaz a distrus o clădire din orașul Șciucinsk, situat în nordul Kazahstanului, la începutul acestui an. În urma tragediei, 12 persoane și-au pierdut viața.
Accidentul a readus în atenție problemele cu care se confruntă sistemul de alimentare cu energie al fostei republici sovietice.
Deși dispune de rezerve uriașe de gaze naturale, Kazahstanul are o rețea de distribuție fragmentată, ceea ce obligă aproximativ o treime din cei 20 de milioane de locuitori să folosească butelii cu gaz, precum cea care a explodat la Șciucinsk.
VEZI ȘI – VIDEO. Două persoane acuzate că au spionat pentru Rusia au fost arestate în Italia
Clădirea carbonizată a restaurantului în care lucra Zarina Giyassova înainte de accidentul din februarie a fost între timp acoperită cu panouri metalice și sigilată.
M-am trezit în spital. Eram ca o mumie, bandajată din cap până în picioare. Este imposibil de descris. Durerea era insuportabilă, a declarat femeia pentru AFP.
Mama singură a doi copii, în vârstă de 32 de ani, spune că viitorul ei este încă incert.
Nu știu dacă îmi voi mai putea mișca mâinile, când voi putea să mă întorc la serviciu sau când voi putea avea din nou o viață normală.
„Există întotdeauna un anumit grad de risc”
În ultimii ani, sute de oameni au fost răniți sau și-au pierdut viața în accidente provocate de butelii cu gaz în Kazahstan.
Iaroslav Voronov, în vârstă de 34 de ani, vânzător într-un magazin de electrocasnice, recunoaște că aceste recipiente „nu sunt foarte sigure”.
Toată lumea se teme, dar, în realitate, nu există alternativă. Nu avem o rețea centralizată de gaze, spune el.
Riscul de explozie este amplificat și de vechimea echipamentelor. Potrivit autorităților, la sfârșitul anului 2024 erau încă în circulație aproximativ 350.000 de butelii fabricate în perioada sovietică, în anii 1970 și 1980.
După explozia de la Șciucinsk, Guvernul a dispus o analiză privind utilizarea buteliilor cu gaz, fără a oferi însă detalii despre eventualele măsuri.
În timp ce își umplea butelia la o stație de alimentare, Voronov a spus că, asemenea milioanelor de kazahi, este nevoit să accepte „un anumit grad de risc”.
Înainte de alimentare, acesta și-a cântărit butelia – pe care încă se putea citi inscripția „Fabricat în URSS” – apoi i-au fost verificate caracteristicile tehnice și a semnat documente prin care își asumă întreaga responsabilitate în cazul producerii unui accident.
Inclusiv operațiunea de alimentare poate fi periculoasă.
La doar două săptămâni după ce AFP l-a intervievat pe Voronov, stația respectivă a fost la un pas de explozie din cauza unei scurgeri de gaz, incident remediat la timp de echipele de intervenție din Kazahstan.
Extinderea rețelei de gaze, un proiect costisitor
Guvernul kazah, cu sprijinul Rusiei – principalul său partener în domeniul gazelor naturale – și-a propus să extindă rețeaua de conducte astfel încât, până în 2030, 65% din populație să fie conectată la sistemul de distribuție.
În timpul unei vizite la Astana, în luna mai, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că gigantul energetic de stat Gazprom intenționează „să optimizeze și să extindă infrastructura națională de transport al gazelor pentru a garanta o alimentare stabilă cu energie” în Kazahstan.
Totuși, întinderea uriașă a țării și densitatea redusă a populației fac ca astfel de proiecte să fie dificile și costisitoare din punct de vedere economic.
Experții atrag atenția și asupra incertitudinilor geopolitice, în condițiile în care interesele Rusiei și Chinei, cele două mari puteri vecine ale Kazahstanului, nu coincid întotdeauna.
Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, care nu a făcut declarații după explozia de la Șciucinsk, a criticat ulterior „ritmul inacceptabil de lent” al punerii în exploatare a noilor zăcăminte de gaze.
Temându-se de pericolele asociate buteliilor, unii locuitori ai orașului Șciucinsk au trecut la alimentarea cu energie electrică.
Erik Bekentaev consideră că aceasta este o soluție „mai sigură și mai practică”.
De un an nu mai folosim gaz. Era foarte complicat: trebuia să mergi cu mașina la stația de alimentare și apoi să cari butelia până la etajul patru, spune el, lângă plita sa cu inducție.
Totuși, astfel de cazuri sunt rare.
Și rețeaua electrică a Kazahstanului are probleme serioase. Potrivit autorităților, infrastructura este uzată în proporție de 76%, iar investițiile insuficiente fac ca sistemul să nu poată suporta consumuri ridicate.
Suprasarcinile din rețeaua electrică provoacă frecvent incendii.
Este foarte greu să trecem complet la electricitate. Ar costa foarte mult, extrem de mult, spune Voronov.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
