Un tânăr locotenent ucrainean „răspundea prea mult” gardienilor ruși, iar aceștia l-au bătut până aproape l-au ucis, scrie AFP.
El a rămas cu „leziuni extinse, iar vânătăile i s-au infectat pe fese și pe partea din spate a coapselor”, a declarat Alexei, fost medic într-o infirmerie dintr-o închisoare rusă unde acesta a ajuns ulterior.
Privat de îngrijiri adecvate, el a murit în octombrie 2022, iar corpul său gangrenat a fost probabil îngropat într-un mormânt nemarcat. Alexei nu a reușit niciodată să îi afle numele.
Mii de soldați și civili ucraineni au fost supuși violenței fizice și psihologice în centre de detenție din Rusia și din Ucraina ocupată, potrivit a nouă mărturii colectate de AFP — inclusiv de la ofițeri din închisori rusești precum Alexei — și rapoartelor ONG-urilor și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din care Rusia face parte.
Foști deținuți și familii ale acestora au descris cum bărbați puternici au fost „distruși ca niște câini”.
Trei foști ofițeri de penitenciare — care au fugit din Rusia între timp — au confirmat violențele și abuzurile, pentru care unul a spus că au primit „carte blanche” din partea superiorilor.
AFP a putut discuta direct cu unul dintre ei și a avut acces la mărturiile altor doi prin Gulagu.net, care documentează abuzurile din sistemul penitenciar rus.
Mărturiile lor expun nu doar amploarea violenței, ci și eforturile sistematice ale Moscovei de a o ascunde.
Folosind documente oficiale, AFP a putut verifica identitatea ofițerilor — ale căror nume au fost schimbate din motive de securitate — și închisorile în care au activat.
Activistul rus Vladimir Osechkin, directorul Gulagu.net — care înseamnă „Nu Gulagului” — a declarat că „sistemul de tortură și cruzime” este controlat în comun de puternicul serviciu de securitate FSB și de autoritățile penitenciare, cu complicitatea instituțiilor judiciare.
Nouă din zece prizonieri ucraineni au declarat că au fost maltratați, iar 42% au spus că au fost supuși violenței sexuale, potrivit unui raport OSCE din octombrie, care citează oficiali ucraineni.
CITEȘTE ȘI – VIDEO. „Între două lumi”: starul israelian de la Eurovision caută recunoaștere în Franța
Mulți ucraineni apar extrem de emaciați după schimburile de prizonieri. Și, ca în gulagurile lui Stalin, majoritatea sunt lipsiți de orice contact cu lumea exterioară.
Peste 22.000 de deținuți
Îți iau totul. Îți schimbă gândirea și te fac să crezi că nu te mai așteaptă nimeni, a spus Yaroslav Rumyantsev, 30 de ani, fost soldat ucrainean care a supraviețuit trei ani și trei luni de captivitate.
Cel puțin 143 de ucraineni, inclusiv șase civili, au murit în închisori rusești în ultimii patru ani, a declarat Procuratura Ucrainei pentru AFP.
Violența împotriva deținuților a fost frecventă încă din 2014, când a izbucnit războiul dintre Kiev și separatiștii susținuți de Moscova în est. Dar s-a intensificat masiv după invazia rusă la scară largă din februarie 2022, spune Ucraina.
Aproximativ 7.000 de prizonieri de război ucraineni se aflau în mâinile Rusiei în februarie, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Alte 15.378 de civili au fost „deținuți ilegal”, potrivit datelor transmise AFP de biroul pentru drepturile omului din Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin a insistat anul trecut că Moscova tratează prizonierii „uman”.
Administrația penitenciară rusă nu a răspuns întrebărilor transmise de AFP.
„Carte blanche”
Sergei era membru al forțelor speciale penitenciare „spetsnaz”, repartizat în închisori unde erau deținuți ucraineni după invazie.
Înainte de prima misiune, șeful grupului teritorial a adunat personalul și a spus că regulile existente nu se mai aplică în cazul prizonierilor de război. Cu alte cuvinte, ne-a dat carte blanche să folosim forța fizică fără restricții. Și nimeni nu va fi tras la răspundere, a spus Sergei pentru AFP.
Șeful ne-a spus: ‘Fiți duri, nu vă mai temeți de nimic’.
Sergei, care s-a opus războiului, a spus că a refuzat să participe la violențe și a demisionat ulterior, părăsind Rusia. „Nu aș fi putut trăi cu asta și să-mi privesc copiii în ochi”, a spus el.
Dar mulți dintre colegii săi erau încântați că pot folosi „toată violența pe care și-o doreau”, a adăugat el.
Procuratura Ucrainei spune că a identificat prizonieri ucraineni în cel puțin 201 centre de detenție din 49 de regiuni rusești, unele aflate până în Extremul Orient.
Mulți alții sunt deținuți în 116 locații din estul Ucrainei ocupate.
„Îi distrug”
Infanteristul marin ucrainean Yaroslav Rumyantsev a fost capturat la Mariupol în mai 2022, când trupele din uzina Azovstal au fost forțate să se predea.
A fost inițial ținut în închisoarea Olenivka din regiunea Donețk, unde o explozie a ucis cel puțin 50 de prizonieri ucraineni și a rănit zeci în iulie 2022.
Ulterior a fost transferat împreună cu aproximativ 250 de deținuți la Centrul de Detenție nr. 2 din Taganrog, în sud-vestul Rusiei, considerat unul dintre cele mai dure centre de tortură.
Legat și cu ochii acoperiți, au fost întâmpinați de un „comitet de primire” care i-a bătut cu bastoane — o metodă folosită și în „lagărele de filtrare” din Cecenia.
Violența nu s-a oprit niciodată. Rumyantsev spune că deținuții erau reduși la starea unor animale „bătute”.
Bărbați care și-au apărat țara, care mergeau la sală bărbați puternici au fost distruși ca niște câini. Îi distrug.
Mâncând gândaci și șoareci
Metodele de tortură includeau viol, execuții simulate, spânzurări false și șocuri electrice, inclusiv în zona genitală, potrivit unui raport OSCE.
Deținuții erau obligați să stea în poziții dureroase și supuși la exerciții fizice intense.
Un fost ofițer de închisoare, Vitali, a spus că deținuții ruși obișnuiți erau încurajați să participe la violențe pentru a obține mărturisiri false.
Activistul Osechkin a spus că tortura era folosită și pentru informații militare și pentru a forța colaborarea.
Hrana era folosită pentru a-i dezumaniza: Rumyantsev a spus că uneori avea doar „două minute exacte” să înghită mâncarea sub amenințarea bătăilor.
Un fost deținut a declarat pentru Human Rights Watch că a mâncat gândaci din celulă din cauza foametei, iar alții au mâncat șoareci cruzi.
În plus, existau pedepse constante și reguli absurde, precum interdicția de a privi gardienii în ochi.
Rumyantsev își amintește că stătea 16 ore fără pauză, fără voie la toaletă.
„Băieții își făceau pe ei”, a spus el.
Au existat și „experimente”, când erau forțați să se țină de mână și li se trecea curent electric prin corp.
„Reeducare”
Medicul Alexei a spus că prizonierii ucraineni erau bătuți cu țevi din polipropilenă „pentru că nu se rup”.
În infirmerie primeau doar tratamente superficiale și trebuiau să spună: „Mulțumim Federației Ruse pentru îngrijire”.
Uneori medicii participau la violențe.
Doctori ruși au scrijelit pe abdomenul unui prizonier „Slavă Rusiei” în timpul unei operații, potrivit unei investigații RFE/RL.
Rumyantsev spune că scopul era să demonstreze că rezistența este inutilă.
Deținuții erau forțați să cânte cântece sovietice și pedepsiți dacă nu cântau suficient de tare.
Osechkin spune că prizonierii ucraineni sunt făcuți „invizibili” în sistem, uneori chiar cu nume schimbate.
Sunt ținuți separat, iar uneori închisorile sunt golite pentru a fi ținuți fără martori.
Sergei a spus că membrii unității sale nu purtau numere de identificare și nu existau camere video.
Nu se completau rapoarte.
„Nu existau rapoarte despre folosirea forței. Făceau ce voiau.”
Privarea de comunicare afectează și familiile.
Natalia Kravtsova nu știe dacă fiul ei Artem mai este în viață.
La fiecare schimb de prizonieri, speranța ei renaște și apoi se prăbușește.
„Chiar dacă ești calm la exterior, în interior arzi”, a spus ea.
Cazurile continuă să fie documentate de activiști, iar Osechkin spune că cei responsabili trebuie judecați internațional.
„Îi vom găsi și îi vom pedepsi pe toți”, a spus Sergei.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
