Cu câteva luni în urmă, profesorul He Jiankui, de la departamentul de biologie al Universității de Știință și Tehnologie din Shenzen, a declarat într-un interviu acordat agenției Associated Press, că a contribuit la nașterea primilor copii editați genetic. Concret, el a modificat o genă din ADN-ul a doi fetuși, ca să le confere acestora imunitate la virusul HIV. Două fetițe gemene s-au născut astfel, dar nimeni nu știe unde locuiește familia lor, sau unde a fost făcută controversata procedură genetică. La scurt timp după ce a apărut în public și a vorbit despre această realizare, He Jiankui a dispărut, iar activitatea lui științifică a fost suspendată de către autoritățile chineze. Jurnaliștii cred că acum He se află în arest la domiciliu.
Cum a fost realizată editarea genetică a embrionilor
Lulu și Nana, cele două fetițe care sunt probabil primii copii din lume editați genetic, s-au născut pe 8 noiembrie 2018. Imediat după răspândirea informației despre experimentul la care au fost supuse, cercetătorii din întreaga lume au condamnat acest proiect, pe care unii l-au numit de-a dreptul „monstruos“. Specialiştii citaţi de ehealthromania.com atrag atenţia că acest studiu este inadmisibil, mai ales că nu se justifică nici din punct de vedere al beneficiilor pentru sănătate pe care le vor avea fetițele. Ele au devenit imune la virusul HIV, însă în prezent există multe metode mai simple de a preveni apariția bolii, la fel există și tratamente eficiente în cazul în care cineva contactează virusul. Prin urmare, riscurile la care au fost expuși acești copii sunt mult mai mari decât beneficiile: editarea genetică realizată de He prin metoda CRISPR Cas-9 este însă experimentală, nesigură și poate provoca mutații grave, scăpate de sub control, care vor însemna boli sau anomalii grave. Mai mult, mutațiile pe care le au aceste două fetițe se vor transmite automat și la copiii lor. De aceea, editarea genetică a embrionilor sau a ovulelor și spermatozoizilor este la ora actuală interzisă: mutațiile se transmit la generațiile următoare, nu se rezumă la pacientul pe care se face procedura.
În cazul experimentelor făcute pe adulți, mutațiile sunt limitate la acea persoană și au ca scop dezactivarea unei gene care provoacă o boală și activarea unei gene de care bolnavul are nevoie. În China însă nu este interzisă editarea genetică, ci doar clonarea umană. Experimentul lui He a fost făcut pe 7 cupluri care au recurs la fertilizarea in vitro. Toți bărbații erau seropozitivi, în timp ce femeile erau sănătoase. În total, au avut loc 6 proceduri de fertilizare in vitro, care au rezultat în obținerea a 11 embrioni, însă doar cele două fetițe gemene au venit pe lume. Nu se ştiu detalii despre ce s-a întâmplat cu ceilalți embrioni – dacă au fost distruși, s-au oprit din evoluție sau au fost criogenați pentru a fi folosiți ulterior.
S Elena Marinescu
