Numele vehiculate pentru postul de Ministru al Agriculturii au deja pete la dosar. Stelian Fuia este fost manager la gigantul de plante transgenice Monsanto şi ulterior implicat în afaceri controversate cu statul român. În 2007 subsemnatul dezvăluia într-un articol premieră, cum politicianul din Călăraşi a fost numit în primăvara lui 2005 director al singurei “Staţiuni de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice” din România, amplasată la Fundulea, deşi era o situaţie de conflict de interese, pentru că între staţiunea de cercetări şi firma Procera Agrochemicals, aparţinând familiei Fuia, erau încheiate mai multe contracte de asociere în participaţiune. Fuia, cu complicitatea conducerii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, s-a aflat în postura bizară de a gestiona contractele staţiunii de cercetare conduse de el, cu propria sa firmă.
Familia Fuia a încheiat cu Staţiunea de cercetări contracte de prestări servicii în valoare de 60.000 RON şi a închiriat laboratoare de cercetare cu 1 euro/ m² precum şi platforme cu ateliere cu ruşinoasa sumă de 10 cenţi/ m.² Absurdul acestei relaţii de conflict de interese a atins apogeul la doar câteva luni de la instalarea lui Fuia la cârma SCDPMA Fundulea, firma Procera, administrată de sora lui Stelian Fuia, trece la executarea silită a staţiunii motivând nerespectarea contractului de asociere în participaţiune, de către staţiuneq al cărei director era fratele ei.
La cererea firmei Procerea, au fost executate silit principalele imobile ale staţiunii de cercetări, precum pavilionul în care funcţionează birourile şi laboratoarele de cercetare precum şi blocul de locuinţe al staţiunii, deşi legea interzice explicit înstrăinarea domeniului public al statului.. Bunurile au fost adjudecate la licitaţie de un anume Paraschivoiu Dragoş Alin, aflat în “relaţii de cumetrie” cu Stelian Fuia. În ianuarie 2008, la o altă licitaţie au fost vândute alte active ale staţiunii de cercetări către Munteanu Ilie, salariat la firma fraţilor Fuia, Procera SRL, şi totodată vice al organizaţiei PD-L Fundulea, condusă chiar de Stelian Fuia. Cazul Fuia a fost sesizat inclusiv la DNA.
În perioada cât a fost director la Staţiunea de Cercetări, Stelian Fuia nu a mers la serviciu aproape deloc, fiind ocupat cu gestionarea afacerilor personale, lăsând ultimii angajaţi fără supraveghere şi privându-i de obiectul muncii de cercetare, deoarece cele 388 de hectare ale staţiunii de cercetări, firma privată a familiei Fuia plantase păpuşoi şi floarea soarelui pentru a le vinde mai departe.
În 2008 Agenţia Naţionlă de Integritate l-a anchetat pe Fuia şi în urma verificării a luat decizia să sesizeze Parchetul General. Motivaţia ANI a fost următoarea: “domnul deputat Fuia Stelian, în calitate de director al Staţiunii de Cercetare Fundulea, a încheiat un contract cu firma S.C. Procera Agrochemicals Romania S.R.L. la care deţinea 50% din acţiuni, nerespectând dispozitiile legale privind conflictul de interese”.
Tot în 2008, unul din muncitorii fără instructajul de protecţia muncii care lucra pentru Fuia la Staţiunea de Cercetări a murit după 8 zile de muncă neîntreruptă, noaptea ca paznic şi ziua ca tractorist.
Trebuie remarcat că încă de la începutul anilor 2000 “Staţiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice” de la Fundulea a fost fieful PD-ului (transformat ulterior în PDL) care a jecmănit-o fără milă. Astfel, în anul 2003, directorul staţiunii de la aceea vreme, un anume Stoianov a încheiat un contract de asociere cu Tatiana Onisei, nevasta ex-deputatului PD Ioan Onisei, care a promis solemn că va face cercetare-inovare şi va exporta în Europa produse pe bază de plante medicinale cultivate de staţiune. În realitate, nevasta deputatului a pus mâna pe câteva din laboratoarele staţiunii, în care „a făcut o curăţenie, a tras o zugrăveală, nişte faianţă şi-un linoleum, a adus un frigider, un aragaz, câteva aparate şi-atât”, conform declaraţiilor unuia dintre foştii directori ai institutului. După ce a “renovat” laboratoarele trăgându-le “o spoială”, le-a sigilat, a adus un expert evaluator şi şi-a autoestimat investitia la 70.000 euro.
Deşi Tatiana Onisei a încălcat contractul, staţiunea nu-l poate anula, fiindcă ar trebui să-i plătească cei 70.000 euro despăgubiri, aşa că o bună bucată din sediul staţiunii e sigilată până-n 2013. Tot în 2003 staţiunea a fost căpuşată şi de Esop Industry SRL, unde acţionar era un apropiat al lui Fuia, pe nume Coşuţă Petru, care a declarat că intenţionează să se implice în producţia de plante medicinale. Întocmai ca în cazul nevestei deputatului PD, contractul cu firma Esop Industry SRL a fost un fiasco pentru staţiunea. Firma căpuşă a făcut hidroizolaţia acoperişului clădirii la un preţ de 3 ori mai mare decât al pieţei şi în final a cumpărat în 2004 la preţ de nimic (170 milioane lei), o uscătorie din cărămidă cu suprafaţa de 1.000 m² şi cei 8.000 m² de teren aferenţi, precum şi 800 m² de sere, deşi legea interzice explicit înstrăinarea domeniului public al statului.
La 3 luni după ce subsemnatul a făcut publice abuzurile politicianului Stelian Fuia, acesta a fost promovat de partid în fotoliul de deputat, pe locul rămas vacant în urma plecării soţiei lui Crin Antonescu ca europarlamentar la Bruxelles. În ultima legislatură Fuia a ajuns preşedinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi acum aspiră la funcţia de Ministru al Agriculturii. Pe plan local, în Fundulea, e recunoscut ca un baron local milionar şi deţinătorul unei vile impozante, precum şi a unor suprafeţe imense de teren. La cabinetul de parlamentar din teritoriu locuitorii oraşului Fundulea se jură că nu l-au mai văzut călcând după campania electorală, iar proprietatul clădirii unde se află biroul de circumscripţie al deputatului s-a plâns că Fuia nu şi-a plătit nici măcar chiria. Scuza invocată de deputatul PDL pentru lipsa de preocupare pentru problemele cetăţenilor din circumscripţia electorală a fost: “Sunt extrem de ocupat de când am devenit preşedinte al Comisiei pentru Agricultură”. Menţionăm că Stelian Fuia este un personaj extrem de fercheş, purtând pe el conform propriei declaraţii “costume şi pantofi de 1500 euro”.
În cazul în care Fuia va ajunge Ministru al Agriculturii, Stelian Fuia va avea în coordonare Agenţia Domeniilor Statului şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, adică acele instituţii ale statului român care pot fie ajuta la demascarea afacerilor din trecut ale familiei Fuia cu “Staţiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice”.
Portretul celuilalt favorit la fotoliul de Ministru al Agriculturii
Adrian Rădulescu este la rându-i un milionar din agriculură şi e cunoscut ca omul de casă al baronului din Insula Mare a Brăilei, Culiţă Tărâţă (traseist politic de la PSD la UNPR). Tărâţă declara în septembrie anul trecut că deja se discuta varianta prietenului său Rădulescu pentru postul de ministru: ” Se vorbeşte de schimbare. Eu nu vă ascund că sunt prieten cu domnul Tabără şi îl respect, dar ca practician, domnul Adrian Rădulescu are o altă alonjă, chiar dacă este mai mic la statură. Amândoi sunt specialişti. Avantajul lui Rădulescu este că vine din economia reală, este un practician şi are acest atu în plus”, a arătat Culiţă Tărâţă.
Rădulescu, ales deputat (pentru un mandat scurt) într-un colegiu electoral din judeţul Neamţ, a fost scena unei imagini jenante în primele zile după depunerea jurământului de credinţă ca deputat, când Culiţă Tărâţă a urlat după el în faţa sălii de plen: “Bă, du-te şi adu-mi o apă”.
În urmă cu jumătate de an, pe când era secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu a fost osapete de seamă al lui Culiţă Tărâţă pe Insula Mare a Brăilei. Cu acel prilej, Rădulescu s-a întrecut în elogii la adresa lui Culiţă Tărâţă, deşi în calitate de înalt funcţionar de stat ar fi trebuit să fie mai rezervat, având în vedere că Tărâţă e încă în litigii cu Ministerul Agriculturii legat de modul cum a pus mâna pe Insula Mare a Brăilei. Din declaraţiile unor surse din conducerea Ministerului Agriculturii, Adrian Rădulescu ar fi cerut conducerii APDRP să manipuleze mai multe ghiduri ale solicitantului de fonduri europene nerambursabile, pentru ca firmele unor apropiaţi să fie avantajate pentru obţinerea de finanţări nerambursabile. Contactat de RL, biroul de presă al APDRP a declarat că acuzele aduse şefilor lor sunt nefondate.
Adrian Rădulescu a fost şi unul din membrii fondatori ai Cooperativei Muntenia, asociaţie ai cărei membri sunt bănuiţi de implicarea în fraudarea de fonduri europene, prin construcţia de ferme neconforme cu standardele din documentaţia de atribuire, dar care au primit totuşi finanţarea de la Sapard. Mai mult, surse de nivel înalt din MADR au declarat că inclusiv actuala conducere a APDRP a fost complice la acele falsificări de proiecte. Poate din acest motiv, actualul director al APDRP, Gavril Vădan, motivând “lipsa timpului” a refuzat ca subsemnatul să-i înmâneze oficial o listă cu fermele unor membri din cadrul Cooperativei Muntenia despre care există date că au falsificat proiectele SAPARD. Deşi I s-a solicitat punctual de vedere, directorul APDRP, Mihai Gavril Vădan, nu a confirmat sau infirmat acuzle ce i se aduc de către oficiali de rang înalt din MADR care au lucrat cu el.
Trebuie menţionat că numele lui Adrian Rădulescu apare menţionat şi în ipostaze ruşinoase de mică anvergură, ca de pildă într-o investigaţie incognito din primăvara lui 2011, care a arătat că la crama sa vinul e vândut la negru.
Valeriu Tabără, incapabil să stârpească mafia transpartinică din agricultură
De jumătate de ani, voci ale funcţionarilor cu rang superior din MADR anunţau ca sigură venirea lui Rădulescu sau Fuia în locul lui Valeriu Tabără. Din acelaşi motiv au ignorat total acţiuni în forţă ale Ministrului Agriculturii precum “ordinul trimis către ADS de a schimba conducerea Institutului Naţional de Sericicultură Sericarom (căpuşat în ultimii ani în special de cumnatul europarlamentarei PNL Norica Nicolai, dar şi de o mafie PDL-UDMR din ADS, în frunte cu fostul şef al Corpului de Control al ADS, Nicu Gheorghe)”. De asemenea, Tabără a demascat şi contractele oneroase ale Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) şi Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), însă i s-a râs în nas, spunându-i-se: “noi nu dau socoteală ministrului”. Menţionăm că SNIF şi ANIF sunt surse predilecte pentru scurgerea a zeci de milioane de euro din banii contribuabililor către firme private alte unor directori din SNIF şi ANIF sau ale unor firme abonate la banii publici. Recent DNA a luat în vizor ultimele contracte de prestări servicii de pază, vânzări fier vechi şi achiziţii făcute de ultimii doi directori UDMR ai ANIF.
Precizăm şi că voci din conducerea ADS au precizat în urmă cu mai multe luni că se tergiversează schimbările din funcţii la Sericarom pentru că se aşteaptă căderea lui Tabără. De altfel inclusiv Tabără, s-a declarat învins de mafia de la Sericarom, într-o discuţie purtată în urmă cu două săptămâni: “Acolo e băgat cumnatul Noricăi, de la PNL”. Soarta terenurilor extrem de valoroase din apropierea IKEA Băneasa e incertă, ministrul reuşind doar salveze activitatea de cercetare: “Acum mutăm toată colecţia naţională de viermi de mătase la Cluj, pentru că s-a ajuns la situaţia în care soarta materialului genetic e la mâna cumnatului Noricăi, cel care a pus mâna pe cea mai mare parte din institut. Dacă Se supără întrerupe curentul şi ne mor viermii”.
Află aici ce salarii nesimţite îşi acordă clanurile de familie din ADS
Vezi aici ce ticăloşii moşesc “Necolaiciucii” din PDL şi UDMR
