Modificarea Codului Fiscal prin ordonanță de urgență, dar și haosul introdus în economie prin anunțarea de măsuri fiscale, care au fost ulterior retrase, au făcut ca euro să ajungă ieri la 4,6198 lei, cea mai mare cotaţie a acestei valute din ultimii cinci ani. Euro a depăşit ieri pragul psihologic de 4,6 lei/euro, simptomatic pentru sentimentul pieţei valutare asupra măsurilor fiscale anunţate.
Mai mult, schimbările introduse în Codul Fiscal au fost realizate de către Cabinetul Mihai Tudose printr-un atac la multinaționale. „S-au inflamat nişte multinaţionale, fără să fie cazul”, a declarat, în debutul şedinţei de Guvern, premierul.
Dar analiștii economici consideră politica actualului Guvern una cel puțin periculoasă. „Nu ştiu cât de utilă este această poziţionare. Economia românească e dominată de multinaţionale”, a atras atenţia analistul economic Constantin Rudniţchi, contactat de „România liberă“. „În anumite judeţe, dacă o multinaţională decide să plece, acel judeţ va avea o mare problemă cu gradul de ocupare a forţei de muncă. Nu mă gândesc la Dacia, ci la o mare companie din Bistriţa-Năsăud, care e cel mai mare angajator, al cărei nume nu-l voi da”, a avertizat specialistul.
Nu de aceeași părere este și ministrul Finanțelor, Ionuţ Mişa. „Multinaţionalele sunt interesate să ducă profitul în afară. Românii sunt inteligenţi, să nu meargă după fentă”, a afirmat demnitarul.
Totuși, una dintre măsurile bune luate de Executiv ar fi aplicarea unei directive europene privind erodarea bazei de impozitare. „Se prevăd o limită de deducere a împrumuturilor în interiorul firmei şi taxarea vânzărilor sau închirierilor de active din România către un grup de firme din interiorul grupului”, a explicat analistul economic Constantin Rudniţchi.
Dar limita de timp pentru impunerea acestei directive era anul 2018, iar România transpune directiva în avans. „De obicei, noi întârziem transpunerea. Problema este că trebuie să te aştepţi şi la un răspuns din partea companiilor”, pentru că „o astfel de măsură duce şi la descurajarea investiţiilor”, a precizat specialistul.
Instabilitate şi lucru în asalt
Marea problemă a acestor măsuri este felul cum sunt adoptate, fără studiu de impact, în asalt, de la o zi la alta. Economistul Bogdan Glăvan face o metaforă. „Ordonanță de urgență. Am hotărât să zidesc ușa casei, vreau să sparg peretele din spate și să mut acolo ușa. Ferestrele de la sufragerie dispar, pun în locul lor biblioteca. Baia se comasează cu bucătăria, că am nevoie de spațiu. Fac eu un WC afară, în caz de nevoie, voi vedea la anul. Per total, nu se schimbă mare lucru. Dar e superurgent și nu mai suportă discuție. Mă enervează americanii ăștia, că ei au bucătărie cu living și eu nu”, a explicat economistul care este filosofia de lucru a Guvernului Tudose. „Ordonanțele de urgență nu au acest scop, nu aceasta e misiunea lor. Creăm un haos”.
Dar care va fi impactul concret al măsurilor fiscale? Sintetic, Bogdan Glăvan dă următoarele predicţii. „Impactul asupra omului de rând: majoritatea salariilor vor rămâne neschimbate. Firmele vor ajusta în sus, la nivelul costului salarial total pe care îl au astăzi, intempestiv, fără o pregătire prealabilă”, a explicat Bogdan Glăvan.
Sectorul IT este puternic afectat
„Cinci milioane de contracte sunt mânate precum o turmă. Vorbim despre angajatori foarte mari, pe care nu ar trebui să se pună astfel de presiuni”, avertizează, totuși, Bogdan Glăvan. Marea problemă e în industria IT. „Noul Cod Fiscal şterge reducerile de impozit pe salarii. În sector, povara fiscală creşte, lucru important: aici, costurile salariale sunt importante, e o industrie intensivă în capital uman. Mă aştept să scadă salariile”, afirmă expertul.
Ce este îngrijorător? „Sunt măsuri ce distorsionează mediul economic, ca trecerea de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, insuficient motivată”, a explicat Bogdan Glăvan. Mai apoi, „nedeductibilitatea fiscală a cheltuielilor îi afectează pe cei care au investit 1-2 milioane de euro într-o fabrică, de exemplu, ca să le deducă apoi din venituri. Descurajează puternic investiţiile”, prevesteşte
acesta.
Antreprenor: Scade numărul de salariaţi
Antreprenorul Octavian Bădescu, care are o firmă de consultanţă imobiliară, prezintă altă faţetă a impactului acestor modificări fiscale. Acestea ar urma să inhibe spiritul antreprenorial, să micşoreze apetitul pentru afacerile intensive în capital uman şi încurajează metodele de lucru în business pe factură contra factură. „Am decis să nu mai fac afaceri cu angajaţii”, a explicat Octavian Bădescu pentru „România liberă“ modul cum impactul acestor decizii este vizibil deja. „Am o activitate ce mizează pe contractele persoană juridică – persoană juridică. Lucrez cu antreprenori. Nu lucrez decât cu facturi vs. facturi. Aceste contracte sunt avantajate acum, nu angajările de personal salariat”, a declarat antreprenorul.
Octavian Bădescu a atras atenţia că „numărul firmelor începe să scadă. Indivizii cu porniri antreprenoriale cam renunţă la start-up-uri, pentru că devine din ce în ce mai greu şi complicat. Scad apetitul antreprenorial şi cel pentru afaceri cu mulţi angajaţi”.
Cristian Socol, expert guvernamental, conferenţiar universitar la ASE, susţine că aplicarea pachetului fiscal ar putea genera un risc de putere între angajator și angajat, conform Agerpres. „La puncte slabe, aș pune comunicarea incompletă a măsurilor”, a precizat acesta, introducând în joc obsesia anului la cabinetele PSD – ALDE, respectiv insuficienta comunicare. Apoi, se referă la „un anumit risc în ceea ce privește puterea dintre angajator și angajat”, opinând că „aici trebuie reintroduse contractele colective de muncă”. Universitarul crede că „scăderea salariilor în IT trebuie fundamentată şi updatată schema deja existentă de ajutor de stat privind investițiile și crearea de locuri de muncă, astfel încât statul să compenseze pierderile”.
