Judecătorii CCR au constatat, analizând proiectul de revizuire al USL, că 26 de articole sunt neconstituţionale, 15 articole ar trebui eliminate iar în cazul altor câteva zeci se impune reformularea ori reconsiderarea soluţiei. Aceasta la capătul a luni de dezbateri în forumul constituţional, şi în Comisia de revizuire condusă de Crin Antonescu.
Încă de la început a fost clar pentru toată lumea că procesul revizuirii a fost gândit într-un singur sens: preşedintele ţării să aibă cât mai puţine atribuţii, un rol aproape decorativ, iar Parlamentul să fie mult întărit (chiar şi faţă de puterea judecătorească). Oficial, s-a invocat nevoia de a preîntâmpina unele blocaje, de genul celor înregistrate pe durata mandatelor preşedintelui-jucător Traian Băsescu. În practică, aleşii au impus şi modificări menite să le aducă lor liniştea (vezi cazul articolelor privind interceptările sau judecarea parlamentarilor de către instanţele comune). Aceste articole se află şi ele pe lista celor neconstituţionale.
Să vedem însă cum s-a născut ideea revizuirii Constituţiei şi cum s-a alterat ea pe parcursul celor 18 luni de când a fost lansată public.
Pretext: Prevenirea „tragediilor“ tip Traian Băsescu
Revizuirea Constituţiei în stil USL a fost lansată ca idee, prima dată, de premierul Victor Ponta, pe 21 august 2012. Deloc întâmplător, pentru că exact în acea zi Curtea Constituţională decidea că referendumul de demitere a lui Traian Băsescu nu poate fi validat. „Trăgând învăţămintele din această experienţă, care a arătat că în România nu funcţionează regulile democratice (…) voi propune Guvernului, apoi Parlamentului, o amplă reformă constituţională“, spunea atunci Ponta. Şi tot el indica şi direcţiile în care să fie revizuită Legea fundamentală: să fie prevăzute mai clar atribuţiile Parlamentului, preşedintelui şi Guvernului, astfel încât să fie evitate pe viitor „tragedii“ precum „regimul Băsescu“.
Întrebat fiind dacă proiectul de revizuire va ţine cont de rezultatele referendumului din 2009 (privind Parlamentul unicameral şi un număr de maximum 300 de aleşi), Ponta spunea că nu, pe motiv că „n-a fost cvorum la referendum!“. După ce i s-a amintit că referendumul din 2009 a fost validat de CCR, premierul a întors-o: „Da, dar era fără listele permanente“.
Pauză pentru alegerile parlamentare
Timp de câteva luni, s-a aşternut liniştea pe subiectul revizuirii Constituţiei. Cu excepţia câtorva declaraţii răzleţe (precum cea a lui Călin Popescu Tăriceanu, cum că şi-ar dori, la revizuire, să fie reintrodusă monarhia ca regim constituţional), nu s-a spus mai nimic despre necesitatea modificării Legii fundamentale. Normal, într-un fel, în condiţiile în care clasa politică era axată pe alegerile parlamentare.
S-au făcut însă planuri: textul de revizuire să fie gata în primul semestru al anului 2013, astfel încât România să intre în 2014 împărţită în regiuni (declaraţie premierul Victor Ponta din 5 noiembrie 2012).
După alegerile de la sfârşitul anului 2012, dinspre Palatul Cotroceni a fost formulată propunerea ca revizuirea să ţină cont de referendumul din 2009, iar cei 588 de parlamentari aleşi să-şi depună mandatele, în schimb şeful statului urmând să-şi prezinte şi el demisia, astfel încât să poată fi organizate simultan alegeri prezidenţiale şi generale. Propunerea a fost, evident, ignorată de actuala putere.
Crin Antonescu, propus la şefia Comisiei de revizuire
După debutul noii sesiuni parlamentare, în februarie 2013, premierul Victor Ponta anunţa că-şi doreşte ca liderul PNL, Crin Antonescu, să coordoneze Comisia de revizuire. „În calitatea sa de candidat al USL la viitoarele alegeri prezidenţiale, poate foarte bine să acopere politic această dezbatere şi iniţiativă de modificare a Constituţiei“, argumenta premierul. Tot Ponta spunea că, în paralel cu structura parlamentară, va fi constituit un for constituţional, compus din experţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, care să analizeze propunerile partidelor de modificare, iar proiectul de revizuire să fie finalizat până pe 5 mai 2013. Premierul mai spunea şi că viitoarea Lege fundamentală va trebui să conţină un nou mecanism de desemnare a prim-ministrului, dar şi să sancţioneze traseismul politic. Cele două aspecte s-au numărat printre cele constatate duminică de CCR ca fiind neconstituţionale.
Întrebat dacă i se pare potrivită numirea lui Crin Antonescu în fruntea Comisiei de revizuire, în condiţiile în care opoziţia invoca lipsa acestuia de competenţă pe acest domeniu, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, declara: „Treaba cu competenţa pe Constituţie… Dacă ar face-o cei competenţi, ar fi, probabil, nişte profesori universitari care ar veni cu nişte soluţii teoretice, probabil foarte bune. Numai că şi Constituţia este exprimarea unei voinţe politice şi nu o lucrare de doctorat teoretic“.
Încep să curgă propunerile de modificare
Pe lângă clarificarea atribuţiilor Guvernului şi preşedintelui, UDMR a susţinut că se impune modificarea articolului 1 din Constituţie (sintagma de „stat naţional“). Tot reprezentanţii UDMR spuneau că ar trebui limitată „drastic“ posibilitatea guvernării prin ordonanţe de urgenţă şi prin asumarea răspunderii. În proiectul de revizuire desfiinţat duminică de CCR nu apare însă decât o restricţie cu privire la angajarea răspunderii (să se facă o singură dată într-o sesiune parlamentară).
La rândul său, europarlamentarul PDL Cristian Preda susţinea că ar trebui introdus votul de la 16 ani şi să fie limitată funcţia prezidenţială la un singur mandat. „Dacă prima propunere corespunde unei nevoi de a ne sincroniza cu evoluţia din plan european, a doua idee ar fi justificată de criticile aduse preşedinţilor post-decembrişti, cum că ar abuza de putere tocmai pentru a se realege“, îşi explica Preda propunerile. Inutil a spune că nici una dintre acestea nu şi-a găsit locul în proiectul de revizuire al USL.
Se înfiinţează forumul constituţional
Comisia de revizuire a Constituţiei l-a desemnat, în 18 februarie 2013, pe politologul Cristian Pârvulescu pentru coordonarea forumului constituţional. Acesta anunţă că-şi doreşte „o dezbatere democratică largă“, pe trei axe (teritorială, tematică şi academică).
Pe 27 februarie 2013, Antonescu anunţa că propunerile grupurilor parlamentare de modificare a Constituţiei sunt aşteptate până pe 15 mai.
UDMR îşi prezintă oficial amendamentele
În afara eliminării caracterului naţional al statului, Uniunea a propus ca în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi să se considere limbă regională. De asemenea, UDMR a cerut să se introducă în Constituţie asigurarea reprezentării proporţionale a minorităţilor naţionale în conducerea instituţiilor statului, dar şi ca şeful statului să fie ales de către Parlament. Uniunea a mai propus introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui statut special anumitor zone tradiţionale, descentralizarea serviciilor publice, desfiinţarea totală sau parţială a instituţiei prefectului şi restrângerea atribuţiilor acestuia la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale.
Unele amendamente au fost preluate în proiectul de revizuire şi se numără printre cele declarate duminică drept neconstituţionale.
Se cere ajutorul Comisiei de la Veneţia
După o întâlnire cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Ponta anunţa, în 20 martie 2013, că Executivul va solicita asistenţă tehnică din partea Comisiei de la Veneţia. „Expertiza şi prestigiul Comisiei de la Veneţia ne va ajuta să avem acele modificări care corespund standardelor europene“, declara atunci Ponta. Culmea e că, pe actualul calendar al USL, cu referendumul de revizuire pe 25 mai, nici nu se aşteaptă evaluarea finală făcută de Comisia de la Veneţia, ci se va ţine cont doar de evaluarea preliminară.
Declaraţii fumigene
Pe 23 martie 2013, într-o emisiune tv, premierul Ponta declara că noua Constituţie ar trebui să prevadă posibilitatea confiscării averilor nejustificate, conform practicii europene, iar actele de evaziune fiscală să fie tratate drept acţiuni de crimă organizată, astfel încât să poată fi verificate şi de către DIICOT. La doar o zi distanţă, într-o altă emisiune tv, Crin Antonescu spunea că ar trebui să fie trecut în Constituţie un număr maxim de parlamentari, „trei sute şi ceva“ pentru ambele Camere.
Evident că propunerile primului s-au „pierdut“ pe drum, în timp ce ideea celui de-al doilea a suferit, la aplicare, transformări substanţiale (proiectul final de revizuire a stipulat doar că vor fi 300 de deputaţi, plus 18 de la minorităţile naţionale, şi nu prevede nici o cifră cu privire la Senat).
Modificarea Legii referendumului
În aprilie 2013, USL demarează, în paralel, modificarea Legii referendumului, astfel încât o consultare populară să fie validată dacă se prezintă la vot 30% din românii cu drept de vot (în loc de 50%). În final, după adoptarea de Parlament şi contestarea legii la Curtea Constituţională, judecătorii CCR au decis, în iunie 2013, că legea se poate aplica doar după un an de la intrarea ei în vigoare (ceea s-a întâmplat tocmai în decembrie 2013). Decizia Curţii a încurcat planurile USL, care a temporizat dezbaterile pe tema revizuirii Constituţiei. Într-o primă fază, liderii USL au vehiculat ideea organizării referendumului de revizuire odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. S-au răzgândit şi au anunţat, pe 13 ianuarie 2014, că referendumul va fi organizat simultan cu alegerile pentru Parlamentul European.
Desfiinţarea de către CCR
La începutul lunii iulie 2013, Consiliul Legislativ aviza proiectul de revizuire adoptat de Comisia condusă de Antonescu, dar formula numeroase observaţii şi semnala multe inadvertenţe şi propuneri contradictorii. În aceeaşi lună, avea loc o primă întâlnire cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, care se declarau nemulţumiţi faţă de o serie de amendamente (precum cele care întăresc poziţia Guvernului în procesul de legiferare).
După ce Comisia de revizuire a modificat iar proiectul, astfel încât să includă din observaţiile Consiliului Legislativ şi ale Comisiei de la Veneţia, textul a ajuns pe 7 februarie la Curtea Constituţională pentru o primă analiză. Deznodământul s-a aflat duminică: zeci de articole sunt neconstituţionale, trebuie reformulate sau aşezate în altă parte. Motivarea deciziei CCR (care va avea probabil spre două sute de pagini) va fi publicată în maximum două săptămâni, potrivit preşedintelui CCR, Augustin Zegrean.
l În urma deciziei de duminică a CCR, Comisia de revizuire aproape că trebuie să reia de la zero dezbaterile. Aceasta în condiţiile unui calendar şi aşa extrem de strâns.
l Curtea Constituţională se va pronunţa încă o dată pe proiectul de revizuire, după ce este modificat în comisie şi adoptat de cele două Camere.
lProiectul va trebui să treacă şi testul referendumului, pe 25 mai. Referendumul va fi validat doar dacă se prezintă la urne 50%+1 din alegători.
Cum se apără cei implicaţi în procesul revizuirii
România liberă a încercat să afle de la cei unii dintre cei implicaţi în ultimul an şi jumătate în procesul revizuirii Constituţiei cum se explică numărul mare de nereguli constatate de judecătorii CCR.
„Forumul constituţional nu are nici o legătură cu textul de revizuire a Constituţiei. M-am uitat pe minută şi am constatat, până la proba contrarie, că nu sunt vizate articole propuse de forum“, ne-a declarat politologul Cristian Pârvulescu. Acesta a subliniat că şi în trecut Curtea a găsit articole neconstituţionale în proiectele de revizuire (cel din 2011, iniţiat de preşedintele Traian Băsescu), dar a admis că numărul lor era mult mai mic (6 faţă de 26, câte sunt acum). Potrivit lui Pârvulescu, o explicaţie ar fi „viziunea diferită“ pe care o au Curtea Constituţională şi Parlamentul. „Curtea dovedeşte o interpretare foarte conservatoare, în sensul conservării spiritului Constituţiei din 1991“, ne-a mai precizat politologul. Acesta atrage, totodată, atenţia că viitorul proiectului de revizuire „nu depinde de Curtea Constituţională, ci de USL“.
Deputatul PNL Alina Gorghiu, membru al Comisiei de revizuire, s-a abţinut, în schimb, să comenteze decizia de duminică a Curţii, pe motiv că aceasta nu a ajuns încă, oficial, în Parlament. „Eu nu pot să dau declaraţii oficiale pe documente neoficiale“, ne-a declarat Gorghiu, referindu-se la minuta CCR care a ajuns în posesia presei, dar nu şi la aleşi. „Mâine, dacă vine la Camera Deputaţilor (minuta – n.r.), voi avea o părere pentru fiecare articol în parte“, a mai spus deputatul PNL, adăugând că, din câte ştie, ar fi oricum mai multe observaţii „care ţin de formă şi nu de esenţă“.
La fel de bine puteau să le scrie (propunerile de modificare – n.r.) şi nişte băieţi care stau în Piaţa Chibrit şi fac trafic de etnobotanice (…) Este neprofesionalism şi asta arată de ce avem în Parlament acţiuni de multe ori împotriva legii. Pentru că cei din Parlament nu catadicsesc să cunoască bine Constituţia ţării şi legile. Putem scrie de pe acum pe această tentativă de revizuire «Eşec».“ Traian Băsescu, preşedintele României
