Prioritățile și armele Guvernului Cioloș

Proaspăt instalat la Palatul Victoria, premierul Dacian Cioloş a transmis un mesaj de avertisment către politicieni: Parlamentul are mai multă legitimitate decât Guvernul, însă acesta are instrumentele de a impune schimbările pe care clasa politică nu le vrea.

Premierul Dacian Cioloș încearcă să stabilească principalele direcții de acțiune, dar și moda­litățile de a le pune în practică. Cioloș a anunțat după o întâlnire informală cu miniștrii că Guvernul lucrează la un Plan de acţiuni sectoriale, iar acest document va fi trimis Parlamentului alături de Bugetul de stat pentru 2016. De asemenea, în cadrul şedinţei s-au mai abordat trei teme mari, res­pectiv dezvoltarea economică, reforma administraţiei şi relaţia bivalentă România – UE atât în contextul actual, cât şi în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului European în 2019.

Pe zona ecomică, Grupul de lucru interministerial este coordonat de vicepremierul Costin Borc şi urmează să integreze reprezentanţi ai mediului de afaceri şi să identifice câteva sectoare strategice a căror dezvoltare să fie continuată programatic, indiferent de Guvern. Premierul a anunţat, într-un interviu la postul public de radio,  că guvernul şi-a propus să adopte proiectul de buget pe anul 2016 „pe 10-11 decembrie”, precizând că miniştrii „studiază” dacă majorarea cu 10% a salariilor bugetarilor, adoptată în Parlament se înscrie în limita de deficit. În ceea ce privește reforma administrativă, proiectul va fi elaborat de ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Dâncu.

Avertismentul premierului

Cum se pot realiza aceste planuri în condițiile în care Guvernul Cioloș nu are în spate o majoritate parlamentară, consfin­țită printr-un protocol, și nu are garanția că proiectele de legi pe care le trimite Legislativului vor fi adoptate?   Premierul a declarat, ieri, într-un interviu la postul public de radio, că Parlamentul are o legitimitate mai mare decât Guvernul, însă „legitimitatea mai izvorăşte tocmai din faptul că eu am primit un vot în Parlament pentru a putea să-mi fac treaba”. Cioloș a răspuns, în acest fel, criticilor venite din zona ALDE potrivit cărora noul Guvern încearcă să reducă atri­buțiile Parlamentului. „Sper să avem majoritate când solicităm un vot pentru anumite legi, însă sunt conştient de faptul că Guvernul are anumite atribuţii şi anumite instrumente directe de acţiune pe care va trebui să le folosim şi să nu le asumăm noi direct ca şi Guvern pentru a proceda la anumite schimbări pentru care probabil în unele cazuri există o anumită rezistenţă în clasa politică”, a sunat avertismentul lui Cioloș. În privința actelor normative, dacă nu are sprijin în Parlament, Executivul are la dispoziție posibilitatea ordo­nanțelor de urgență. Însă, folosirea acestora poate genera controverse, în condițiile în care Victor Ponta a fost criticat pentru faptul că a apelat, de prea multe ori, la astfel de acte normative. În plus, Ponta beneficia de sprijinul Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, care nu a contestat ordonanțele guvernului social-democrat, fiind instalat în funcție cu voturile acestui partid. O altă armă la dispoziția Guvernului este angajarea răspunderii pe un proiect de lege. În acest caz, Cioloș poate miza pe ezitările PSD de a depune o moțiune de cenzură.

Miniștrii au semnat declarații de integritate

Miniştrii Cabinetului Cioloş au semnat pe proprie răspundere declarații de integritate ce conțin criterii clare propuse de 35 de organizații nonguvernamentale, asumându-şi astfel că nu sunt implicaţi în cazuri de corupţie, potrivit organizației „România Curată”. Cioloș a explicat că le-a recomandat miniș­trilor să semneze aceste decla­rații astfel încât semnalul pentru transparenţă şi integritate să fie dat chiar de la nivelul Guvernului.  Fiecare ministru și-a asumat prin semnarea decla­rației că nu este implicat în comiterea de infracțiuni sau cazuri de corupție, nu a fost condamnat și nici nu este trimis în judecată pentru astfel de fapte, că nu este și nu a fost implicat în obținerea unor avantaje (ne)patrimoniale nejustificate și nici în cazuri de conflict de interese. De asemenea, miniştrii au declarat pe proprie răspundere că nu au fost implicaţi în migrații politice, nici în comportamente de încălcare a moralei publice în exercitarea unor funcții publice, că nu au ocupat funcţii de conducere în Partidul Comunist Român, că nu au făcut parte din Securitate şi nici nu au colaborat sau colaborează cu actualele servicii secrete. Potrivit sursei citate, „România Curată” a luat act de aceste declarații și va sesiza autoritățile în drept în cazul în care constată că aceste criterii nu au fost, în fapt, îndeplinite.