13 C
București
sâmbătă, 18 mai 2024
AcasăSportPrima zi de putere a USL. Discrepanţe între vorbele de campanie din...

Prima zi de putere a USL. Discrepanţe între vorbele de campanie din opoziţie şi măsurile luate de Guvernul Ponta

300.000 de funcţionari publici scapă de obligaţia de a returna banii încasaţi ilegal. Ex-ministrul UDMR Laszlo Borbely scapă şi el, temporar, de începerea urmăririi penale cerute de DNA. O decizie se va lua în cazul său, în cel mai bun caz după 21 mai încolo. În cel mai rău caz, după locale sau, de ce nu, în sesiunea următoare.

Apoi, ne-au crescut şansele ca, după alegerile din toamnă, să avem parlamentari aleşi cu doar câteva sute de voturi, iar o mare parte dintre români nu vor mai fi reprezentaţi în Parlament. Cât despre returnarea contribuţiilor de sănătate reţinute ilegal, sunt ca şi uitate promisiunile că pensionarii îşi vor primi banii înapoi până la sfârşitul anului. Toate acestea, plus eliberarea din funcţie a prefecţilor şi subprefecţilor, doar în prima zi de lucru a noii puteri, după ce Victor Ponta s-a instalat în biroul lui Adrian Năstase de la Palatul Victoria.

Sute de milioane de euro în minus la buget contra sute de mii de voturi

Într-un consens total, cum de mult nu s-a mai văzut prin Parlament (234 voturi „pentru”, trei abţineri şi nici un vot „contra”), Camera Deputaţilor a aprobat proiectul de lege privind amnistia fiscală a 300.000 de funcţionari publici, găsiţi de Curtea de Conturi că au încasat sporuri acordate ilegal în 2008-2010. Aproape în cor, deputaţii puterii (USL) şi ai noii opoziţii (PDL şi UDMR) s-au grăbit să laude proiectul care repară o nedreptate şi se constituie „într-un act de justiţie”.

Amnistia fiscală a celor 300.000 de funcţionari publici a fost asumată, prima dată, de Guvernul Boc, pe timpul manifestaţiilor în stradă. Guvernul Ungureanu a preluat ideea în programul său, iar Guvernul Ponta o înfăptuieşte. Nimeni nu spune însă de câţi bani este vorba în total. Se ştie doar, potrivit raportului Curţii de Conturi întocmit după controlul finalizat la sfârşitul anului 2009, că doar pentru anul 2008 era vorba de sporuri ilegale de 249 de milioane de euro. Printre sporurile acordate fără temei legal se numărau sporuri pentru cantină, pentru relaţia cu publicul, pentru recuperare după concediul de odihnă, pentru ţinută decentă şi multe altele.

Acelaşi raport al Curţii de Conturi arăta că în 2008 s-au dublat faţă de 2005 cheltuielile de personal (de la 7,4 miliarde lei la 15,3 miliarde lei) şi că „principala vulnerabilitate în ceea ce priveşte structura cheltuielilor de personal ale bugetelor locale este proporţia ridicată de cheltuieli reprezentând sporuri, indemnizaţii, alocaţii, alte drepturi salariale”. Mai precis, în 2008 acestea ajunseseră să reprezinte 32% din cheltuielile de personal.

Coaliţia PSD-PNL-PC se vrea „câştigătorul care ia tot”

Un Parlament în care PDL ar mai avea doar a patra sau chiar a cincea parte din mandatele deţinute acum, un Parlament cu mai puţin senatori şi deputaţi UDMR şi fără Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu. Aşa am putea avea după alegerile generale din toamnă dacă USL îşi impune până la capăt propria variantă de sistem electoral. Deocamdată, propunerea a trecut de Senat, iar ultimul cuvânt îl vor avea deputaţii. Cum USL se bucură acum, graţie înţelegerilor cu minorităţile naţionale şi cu UNPR, de majoritate în ambele Camere, este puţin probabil ca noul sistem de vot să nu fie aprobat.

Ce presupune mai precis noul sistem? Ca mandatul de senator sau deputat să fie câştigat de candidatul care a obţinut cele mai multe voturi, indiferent de numărul alegătorilor prezenţi la urne. Fără turul doi, fără liste de compensare şi fără redistribuirea din 2008, care a permis să intre în Parlament candidaţi plasaţi pe locul doi sau chiar locul trei. Să ne imaginăm un colegiu cu 10 candidaţi, unde voturile se vor distribui de maniera 15%, 10%, 8%, etc. Mandatul va fi adjudecat de cel care a obţinut 15% din voturi. Iar procentul său de 15% e, de fapt, 15% din cei 40-45% din alegători prezenţi la urne. Toţi cei care s-au prezentat la urne, dar şi-au dat votul unui candidat necâştigător şi toţi cei care nu s-au prezentat la urne vor fi, practic, nereprezentaţi în viitorul Parlament.

Trebuie precizat că un astfel de sistem de vot a fost susţinut la un moment dat, prin 2010, şi de preşedintele Traian Băsescu. Şi democrat-liberalii au susţinut o vreme propunerea, până să se formeze USL şi să-şi dea seama că un candidat comun PSD-PNL are toate şansele să ia mai multe voturi decât candidatul PDL.

Evident, împotriva acestui sistem de vot se pronunţă vehement şi liderii UDMR. Punctual, în unele colegii din Harghita, Covasna şi Mureş, Uniunea ar putea câştiga un mandat în plus pe ici, pe colo, dar per ansamblu are toate şansele să piardă parlamentari. Din acest motiv, udemeriştii s-au luptat, în coaliţia cu PDL şi UNPR, să fie păstrat principiul proporţionalităţii şi să se introducă listele de compensare.

Dezavantajat va ieşi din aplicarea noului sistem de vot şi partidul lui Dan Diaconescu, plasat în unele sondaje chiar şi pe locul doi, înaintea PDL. Concret, chiar dacă la nivel naţional, PPDD ar lua 20% din voturi, s-ar putea să nu ia în nici un colegiu cele mai multe voturi.

Cât despre eliminarea din proiectul de modificare a Codului electoral a mult-discutatelor prevederi prin care se reducea la 312 numărul parlamentarilor şi se sancţiona migraţia politică, premierul Victor Ponta a explicat că s-a făcut pentru operativitate. „Nu avem timp, ştiţi foarte bine. Şi aşa suntem foarte întârziaţi. Trebuie, practic, acum în iunie să treacă şi de Camera Deputaţilor (…) Cel mai important era să avem un sistem de vot cât mai rapid implementat, după care, sigur, facem toate celelalte”, a declarat Ponta.

Laszlo Borbely, încă o păsuire

A trecut deja o lună de cânt procurorii anticorupţie au solicitat Camerei Deputaţilor să aprobe începerea urmăririi penale a ex-ministrului UDMR Laszlo Borbely, acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii. Pe motiv de Paşte, 1 Mai, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, formarea unui nou guvern şi învestirea acestuia, deputaţii nu s-au pronunţat încă, în plen, asupra solicitării DNA. Şi nici nu o vor face prea curând în condiţiile în care noua majoritate – USL, minorităţi, UNPR – a decis ca dosarul să se reîntoarcă la Comisia juridică. Explicaţia? Deputaţii care au fost în grevă parlamentară nu au analizat dosarul Borbely şi nu se pot pronunţa dacă trebuie sau nu ca procurorii să-şi ducă mai departe misiunea. „Au cerut mai mulţi colegi care au avut grevă parlamentară ca să se retrimită la comisie, pentru că nu puteau să voteze în necunoştinţă de cauză. Este un dosar voluminos de 1.800 de pagini”, a explicat Borbely.

Reamintim că situaţia lui Laszlo Borbely a stârnit aprinse discuţii în coaliţia PDL-UDMR-UNPR, mai mulţi colegi de partid ai ex-ministrului Mediului vorbind  de o „campanie de discreditare” la care ar fi fost supus vicepreşedintele UDMR şi chiar Uniunea.

Pensionarii îşi vor primi banii înapoi în 16 luni

Chiar dacă au susţinut, în Parlament şi pe toate posturile tv, că Executivul are obligaţia să restituie pensionarilor cât mai curând banii reţinuţi ilegal, reprezentanţii USL gândesc altfel când este să pună în practică ideea. Mai precis, contribuţiile de sănătate reţinute între 1 ianuarie 2011 şi decizia Curţii Constituţionale din aprilie 2012 vor fi restituite nu până la sfârşitul acestui an, ci în 16 tranşe. Decizia a fost luată de Guvernul Ponta, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax, după întâlnirile cu reprezentanţii FMI.

Nu mai departe de luni, la şedinţa de învestire, Victor Ponta declara, în faţa Parlamentului, că actul privind restituirea banilor către pensionari va figura chiar pe ordinea de zi a primei şedinţe de guvern. „Mâine (marţi – n.r.) voi prezenta în şedinţa de Guvern acest act normativ şi în numele Guvernului voi cere scuze pensionarilor care au avut de suferit”, a declarat Ponta luni.

A doua tranşă de majorare pentru bugetari, în decembrie

Guvernul Ponta pare să se fi răzgândit şi în privinţa variantei de a acorda bugetarilor a doua tranşă de majorare în lunile octombrie sau noiembrie. Premierul şi-a făcut, probabil, socotelile mai bine şi a văzut că nu poate creşte salariile tocmai înaintea alegerilor parlamentare fără să facă exact ce imputa predecesorilor săi: o încălcare a legii responsabilităţii ministeriale. Prin urmare, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax, Guvernul Ponta ia acum în calcul varianta ca a doua tranşă să fie acordată după alegeri, în decembrie. „Varianta luată în calcul este însă ca această a doua tranşă să fie anunţată din timp, dar acordată efectiv în luna decembrie, după organizarea alegerilor”, au arătat sursele menţionate. Cu alte cuvinte, USL va încerca să contabilizeze electoral în toamnă pe seama unei măsuri pe care Guvernul Ungureanu vroia să o pună în aplicare de la 1 iunie.

 

» Din proiectul de modificare a Codului electoral, USL a scos prevederile referitoare la reducerea numărului de parlamentari şi la interzicerea migraţiei politice.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă