Cabinetul Ponta III nu-şi poate începe activitatea deoarece votul de încredere primit în Parlament va fi contestat la Curtea Constituţională. Blocajul apare după ce premierul a refuzat fie să-şi asume răspunderea asupra unui nou program de guvernare, aşa cum i-a cerut Traian Băsescu, fie să-şi prezinte demisia, aşa cum i-a cerut Crin Antonescu.
Cabinetul Ponta III a primit din partea Parlamentului un vot de încredere, pe lângă voturile USD-UDMR-minorităţi adăugându-se câteva de la „gruparea“ Călin Popescu Tăriceanu şi de la Partidul Poporului Dan Diaconescu. În total, au fost 346 de voturi „pentru“ învestire, cu 58 peste numărul minim necesar. Împotrivă au fost 191 de voturi, iar cinci au fost anulate.
Traian Băsescu: „Premierul să-şi asume răspunderea“
Înainte de a începe în Parlament şedinţa comună dedicată învestirii Cabinetului Ponta III, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut public premierului Victor Ponta să-şi asume răspunderea în Parlament asupra noului program de guvernare, aşa cum a rezultat el în urma acceptării condiţiilor impuse de UDMR. Şeful statului a precizat că „nu se poate continua cu un program în care este menţionat de mai multe ori USL, când USL nu se mai află la guvernare“ şi a arătat că numai printr-o asumare a unui nou program poate fi instalat „repede şi legitim“ Cabinetul Ponta III. Preşedintele a precizat că, dacă asumarea răspunderii se produce în cursul zilei de ieri, înaintea votării noului Cabinet în Parlament, va semna imediat decretele de numire ale noilor miniştri.
Traian Băsescu a evidenţiat, totodată, riscul înregistrării unui blocaj în cazul în care noua majoritate forţează un vot în Parlament asupra echipei guvernamentale, ignorând realitatea schimbării programului de guvernare. „Forţarea unui vot fără modificarea programului are două riscuri. Unul, hotărârea să fie atacată de 50 de membri ai Parlamentului, şi din câte ştiu, va fi, astfel că se suspendă desemnarea miniştrilor până la pronunţarea Curţii Constituţionale, iar al doilea, declanşarea conflictului între Preşedinte şi Parlament, având ca obiecţiune, faptul că se instalează o nouă structură guvernamentală, pe un program care a fost votat pe o cu toată altă componenţă a Guvernului“, a explicat Băsescu. Ulterior, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a anunţat că PDL va sesiza Curtea Constituţională, având deja semnăturile necesare.
Nu mai e bun Programul USL?
Deşi anterior votului din Parlament, toţi liderii PSD şi UDMR au susţinut că nu au de ce să modifice „vreo virgulă“ la Programul USL de guvernare din decembrie 2012, după vot premierul pare să se fi răzgândit. Victor Ponta a declarat că-l va suna pe şeful statului şi că este dispus ca, în şedinţa de astăzi a Guvernului, să adopte măsurile necesare pentru a evita orice confuzie legată de programul de guvernare. Premierul a precizat că ar fi dispus inclusiv la o angajare a răspunderii.
Ponta nu a explicat însă de ce a mai fost introdus, în acest caz, în hotărârea aprobată de Parlament, alineatul potrivit căruia noul Cabinet îşi asumă Programul de guvernare al USL, aşa cum a fost el prezentat şi votat pe 21 decembrie 2012.
Cum ar putea România să nu mai aibă ministru de Interne
Odată sesizată Curtea Constituţională, ne vom afla într-o nouă situaţie fără precedent. Noii miniştri propuşi nu-şi vor putea începe activitatea pentru că nu sunt semnate decretele de numire şi nici nu au depus jurământul. Până la pronunţarea judecătorilor CCR, Guvernul funcţionează în formula şi componenţa actuale. Adică, Gabriel Oprea rămâne interimar la MAI, Titus Corlăţean – ministru delegat interimar pentru Românii de pretutindeni, Robert Cazanciuc – ministru interimar pentru Relaţia cu Parlamentul, Rovana Plumb – ministru delegat interimar pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Nicolae Bănicioiu – ministru interimar al Sănătăţii, Dan Şova – ministru interimar al Transporturilor, Constantin Niţă – ministru interimar al Economiei, Mihnea Costoiu – ministru interimar al Culturii, iar Doina Pană – ministru interimar al Muncii. În total, 9 interimari. O atenţie aparte trebuie acordată interimatului lui Gabriel Oprea, care expiră pe 8 martie (a început pe 23 ianuarie şi nu poate fi, potrivit Constituţiei, mai lung de 45 de zile). Cum este imposibil ca judecătorii CCR să se pronunţe până sâmbătă, din 8 martie încolo nu vom mai avea ministru de Interne. Este greu de anticipat ce soluţie se va găsi, deoarece Constituţia sau altă lege nu reglementează o astfel de situaţie fără precedent.
Apoi, în funcţie de ce decide Curtea, rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare: va fi preşedintele Băsescu obligat să semneze decretele de numire ale noilor miniştri, va fi premierul forţat să-şi asume un nou program de guvernare sau se va relua întreaga procedură, începând de la consultarea partidelor şi desemnarea unui nou prim-ministru.
Cum a pierdut Ponta proba „de curaj“
Şedinţa de învestire a Cabinetului Ponta III a culminat cu un schimb de replici acide între premierul Victor Ponta şi liderul PNL, Crin Antonescu, schimb care a dus, în final, la anunţul celui din urmă cum că demisionează din fruntea Senatului. Antonescu i-a propus lui Ponta să demisioneze amândoi din funcţiile deţinute, ca o consecinţă a ruperii USL, lansându-i totodată provocarea de a da dovadă de curaj. Când premierul i-a amintit de la tribună că, asemenea lui Traian Băsescu, nu şi-a finalizat intenţia de a demisiona de la Senat dacă şeful statului nu este demis la referendumul din 2012, Antonescu a luat iar cuvântul pentru a spune că renunţă la şefia Camerei Superioare, după care a părăsit prezidiul şi s-a aşezat în bancă, alături de ceilalţi parlamentari PNL. „Crin Antonescu s-a sinucis politic!“, a fost replica scurtă a premierului.
Dialog de la tribuna Parlamentului
Domnule premier Victor Ponta, dvs. vedeţi în prezenţa mea în fruntea Senatului semnul că USL mai există. Vă spun eu, USL nu mai există. Aveţi curaj, ca să ne convingem amândoi, să demisionăm amândoi din funcţiile pe care le-am obţinut la USL? (…) Nu, ştiu răspunsul. Nu facem asta, nu aveţi acest curaj. Dintr-un simplu motiv, nu din cauză că trebuie să treceţi pe la Cotroceni, că aţi mai trecut, nu-i vorbă, ci pentru că, îmi pare rău să spun, dar e adevărat: eu, dacă nu mai sunt preşedintele Senatului, sunt acelaşi, ba am chiar mâinile mai libere. Dvs., dacă nu mai sunteţi prim-ministru, nu mai sunteţi nimic!.“ – Crin Antonescu
Vreau să citez din domnul Băsescu. A zis: «Ce blestem pentru ţara asta». După un preşedinte care a zis că îşi dă demisia şi nu şi-a dat-o să mai vină încă un preşedinte care a zis că îşi dă demisia şi nu şi-o dă. Eu nu zic că îmi dau demisia, să staţi liniştiţi.“ – Victor Ponta
Asta era de demonstrat, domnule prim-ministru. Stimaţi colegi, eu demisionez din funcţia de preşedinte al Senatului.“ – Crin Antonescu
Proiecte controversate şi angajamente luate în Parlament
Pe agenda USD-UDMR figurează o serie de proiecte controversate, precum Legea amnistiei şi graţierii. Alte proiecte şi programe, care au stârnit dispute aprinse în timpul guvernării USL, rămân în continuare sensibile şi, cel puţin deocamdată, pare greu de realizat un compromis.
Amnistia şi graţierea
Subiectul Legii amnistiei şi graţierii a fost readus public pe agenda guvernamentală de deputatul UNPR Eugen Nicolicea, propus ministru pentru Relaţia cu Parlamentul şi avizat ieri, fără prea mari emoţii, în comisiile juridice reunite. După cum a declarat la audierile din comisii, Nicolicea consideră că se impune adoptarea Legii amnistiei şi graţierii deoarece a intrat în vigoare, de la 1 februarie, un nou Cod Penal. „Întotdeauna când se trece de la un Cod Penal cu pedepse mai mari la un Cod Penal cu pedepse mai mici, trebuie date nişte legi tranzitorii, printre care sunt acestea de amnistie şi graţiere, pentru a nu avea persoane condamnate cu pedepse foarte mari, pe vechiul Cod, şi apoi persoane cu pedepse mult mai mici pentru aceeaşi faptă, poate chiar în aceeaşi zi“, a explicat Nicolicea în Parlament. Singurul lucru pe care pare să-l reproşeze deputatul UNPR colegilor de alianţă este că nu au adoptat legea „din iunie-iulie“ anul trecut, pentru ca „nu cumva să fie socotit că se face pe picior“.
De remarcat aici nu doar perseverenţa USD (PSD+PC+UNPR) în adoptarea unei legi a amnistiei şi graţierii care a atras multe reacţii negative din partea partenerilor americani şi europeni, ci şi modul în care se schimbă, în funcţie de situaţie, argumentaţia iniţiatorilor legii. Când a izbucnit scandalul din „marţea neagră“, o serie de lideri ai USL au arătat că proiectul se justifică prin supra-aglomerarea penitenciarelor şi prin procesele pe care România le-ar fi pierdut la CEDO din cauza condiţiilor de încarcerare. Premierul Victor Ponta a plusat chiar, sugerând că ar fi vorba şi de modul în care sunt cheltuiţi banii de la buget: „Eu sunt în situaţia să pun bani din buget şi să mai construiesc un penitenciar, dar oamenii mă întreabă: «Domnule Ponta, nu mai bine construim un spital?»“.
Revenirea publică a Legii amnistiei pe agenda guvernanţilor survine după ce, la începutul lunii februarie, premierul Ponta spune că PSD nu ar mai susţine proiectul şi că nu se va mai discuta, în sesiunea care tocmai începea, despre el. Ulterior, pe 17 februarie, liderul PNL, Crin Antonescu, a solicitat repunerea pe ordinea de zi a iniţiativei pentru ca ea să poată fi respinsă de plenul Camerei Deputaţilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că proiectul se află în continuare la comisii, într-o aşa-zisă dezbatere publică.
Surse din PSD au declarat, înainte de debutul oficial al discuţiilor dintre premierul Ponta şi minorităţi, că Legea amnistiei constituia subiect de negociere, fiind dorită atât de UDMR, cât şi de grupul minorităţilor naţionale. Pe lângă acest proiect, pe lista intenţiilor s-ar afla şi o nouă încercare de modificare a Codului Penal, în sensul redefinirii noţiunii de funcţionar public, astfel încât parlamentarii, primarii şi şefii de consilii judeţene să nu mai răspundă pentru conflict de interese şi alte fapte de corupţie.
Roşia Montană şi Legea minelor
Subiect de dispută în Guvernul USL, proiectul Roşia Montană ar putea genera discuţii şi în continuare, în condiţiile în care udemeristul Attila Korodi, propus pentru şefia Ministerului Mediului, s-a pronunţat constant împotriva acestuia. Întrebat la audierea din comisiile parlamentare dacă a discutat subiectul cu premierul Victor Ponta, Korodi a răspuns că nu şi a precizat că, din punctul său de vedere, proiectul este „într-o fază de stopare“, deoarece legislaţia română nu permite continuarea procedurii de avizare. Potrivit reprezentantului UDMR, ar trebui să se facă în continuare cercetare şi analize, iar Ministerul Mediului să continue evaluarea.
Cât despre Legea minelor, respinsă în Parlament deşi se ajunsese în cele din urmă, aparent, la un consens în USL, Korodi a declarat că el nu susţine proiectul în forma în care a fost discutat.
Comasarea muzeelor
Discuţii în USL a stârnit şi ideea comasării Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului, ajungându-se chiar la un episod jenant cu prilejul depunerii jurământului, la Palatul Cotroceni, de către Gigel Ştirbu. Atunci, preşedintele i-a cerut acestuia, desemnat ministru al Culturii, să nu accepte comasarea, iar premierul Victor Ponta a replicat scurt: „Comasaţi-le!“. Ulterior, pe 23 decembrie, şeful Executivului declara că „n-a vrut nimeni niciodată să comaseze nici un muzeu“.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, propus acum la şefia Ministerului Culturii, a precizat ieri că nu este de acord cu o eventuală comasare, deoarece „sunt două instituţii muzeale cu un profil bine conturat“.
Ce au promis, la audieri, miniştrii propuşi
Muncă şi protecţie socială:
l Scoaterea din sărăcie, până în 2015, a 290.000 de persoane, deşi noul ministru desemnat, Rovana Plumb, nu a putut preciza venitul considerat a fi limita pragului de sărăcie.
l Introducerea venitului minim de inserţie în scopul prevenirii sărăciei.
l Modificarea Legii pensiilor şi indexarea pensiilor (se estimează cu 4%).
l Modificarea Codului Muncii în ceea ce priveşte concediul de odihnă şi cel de boală.
l Majorarea indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi.
l Construirea de noi creşe.
l Acordarea unui ajutor suplimentar pentru minorii proveniţi din familii cu venituri reduse (în locul creşterii uniforme a alocaţiilor pentru copii).
Sănătate:
l Reducerea arieratelor.
l Modernizarea unităţilor sanitare.
l Actualizarea listelor cu medicamente compensate şi gratuite.
Finanţe şi Economie:
l Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, de la 1 iulie.
l Neimpozitarea profitului reinvestit (Guvernul preconizează că măsura va antrena creşterea investiţiilor străine directe).
l Reducerea TVA „şi la alte alimente“, dacă „permite spaţiul bugetar“ şi în funcţie de rezultatele contabilizate după aplicarea reducerii de TVA la produsele de panificaţie.
l Privatizarea Oltchim (o primă tentativă a eşuat, în toamna anului 2012, după show-ul mediatic cu Dan Diaconescu).
Transporturi:
l Demararea, în 24 de luni, a lucrărilor la Autostrada Sibiu-Piteşti (încă nu au fost realizate studiile de fezabilitate).
Agricultură:
l Accelerarea procesului de comasare a terenurilor.
l Reorganizarea Autorităţii de Plăţi în Agricultură şi Pescuit.
Cultură:
l Realizarea unui Cod al patrimoniului cultural.
l Modificarea Legii cinematografiei şi a legislaţiei privind drepturile de autor.
Societatea Informaţională:
l Introducerea de facilităţi fiscale care să stimuleze, pe termen mediu şi lung, domeniul IT.
l Creşterea salariilor din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (în prezent, fiind vorba de o medie de 1.400 lei).
