Dacă România va primi postul de comisar european pentru Cooperare internațională, ajutor umanitar și reacții la situații de criză, în locul celui pentru Politică regională, așa cum transmit unele surse de la Bruxelles, se poate vorbi de un eșec pentru țara noastră. Totuși, premierul, care a nominalizat-o în secret pe Corina Crețu, caută responsabilii în altă parte.
Deși șeful Executivului lăsa să se înțeleagă, în declarația de miercuri de la Palatul Parlamentului, că a „obținut“ pentru România, în urma unor negocieri de o lună și jumătate, portofoliul pentru Politică regională, informațiile venite de la Bruxelles arată altceva. Mai precis, potrivit Euractiv, europarlamentarul PSD Corina Crețu ar fi luată în considerare, de fapt, pentru postul de comisar european pentru Cooperare internațională, ajutor umanitar și reacții la situații de criză, portofoliu deținut de Bulgaria în actualul mandat al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, după ce și-a sabotat șansele de a-l menține comisar european pe Dacian Cioloș, România nu va obține nici portofoliul pentru Politică regională (care ar urma să-i revină Croației) și va trebui să se mulțumească cu unul de mai mică importanță.
Premierul Victor Ponta spunea, miercuri, că a negociat și obținut „cel mai important portofoliu posibil pentru România“, deoarece comisarul european care se va ocupa de Politica regională va gestiona „toate fondurile, programele de coeziune și structurale în perioada 2014-2019“.
Premierul dă vina pe președinte și opoziție
În debutul ședinței de guvern de ieri, Victor Ponta s-a referit la subiectul comisarului european declarând că președintele Traian Băsescu ar fi contestat, miercuri seară, nominalizarea Corinei Crețu. „România a obținut, în urma negocierilor, un portofoliu extrem de important, din punctul meu de vedere, cel mai important, după care, tot din România, aseară, domnul Băsescu a contestat“, a spus premierul. De precizat însă că în declarația de presă făcută la Palatul Cotroceni, miercuri seară, președintele Traian Băsescu s-a referit doar la Summitul NATO, nu și la nominalizarea făcută de România pentru postul de comisar european.
Șeful Executivului nu i-a uitat nici pe liderii opoziției, Klaus Iohannis și Vasile Blaga, pe care miercuri îi numea „politruci penibili, iresponsabili“ și „Păcală și Tândală ai politicii românești“. „Liderii opoziției au trimis scrisori să nu primim un portofoliu important, important e să moară capra românească, că nu este susținută de domnul Băsescu sau de domnul Iohannis sau de domnul Blaga. Dacă se va întâmpla așa, vreau să vă spun că este cel mai rușinos moment posibil pentru România“, a declarat Ponta ieri. Reamintim că liderii Alianței Creștin-Liberale, Klaus Iohannis și Vasile Blaga, i-au transmis o scrisoare președintelui ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prin care au arătat că Executivul nu a respectat legea în ceea ce privește desemnarea celor doi candidați români pentru postul de comisar european (Parlamentul nu a fost informat și nu au fost organizate audieri în comisiile de specialitate).
Cazul Vosganian, comparație forțată
Atât miercuri, cât și ieri, premierul Ponta a ținut să compare situația de acum cu cea a lui Varujan Vosganian din 2006. „Noi am mai păţit acest lucru în 2006, când domnul Vosganian a fost desemnat pentru un portofoliu important, a fost sabotat din ţară de tot felul de securişti, de tot felul de proşti – că nu a fost doar ticăloşie, a fost şi prostie – şi din acest motiv România, în loc să obţină un portofoliu economic important în 2006, a obţinut acel Multilingvism“, spunea Ponta, miercuri.
Cazul lui Vosganian diferă însă substanțial de cel al Corinei Crețu. În 2006, în timp ce Varujan Vosganian se afla la Bruxelles pentru discuții cu președintele CE, Jose Manuel Barroso, postul de televiziune Antena 3 și ziarul „Jurnalul Național“, din trustul fondat de Dan Voiculescu, au publicat informația potrivit căreia senatorul liberal ar fi fost informator al Securității. În aceeași perioadă, nominalizarea lui Vosganian era criticată de vicepreședinții de atunci ai Grupului Socialist din Parlamentul European, Jan Marinus Wiersma și Hannes Swoboda. Într-o declarație comună, cei doi spuneau despre candidatul român că nu este cunoscut și că „se știe că a fost foarte mult timp la dreapta eșichierului politic și pe nota de plată a unor magnați“. În acest context și după ce au apărut pe surse informații potrivit cărora Bruxelles-ul ar fi respins nominalizarea primită, Vosganian și-a anunțat retragerea candidaturii.
